Home Bihoreni cu care ne mândrim ALEXANDRA MARIA BOCŞE – ORĂDENI CU CARE NE MÂNDRIM

Cercetător Asociat la King’s College London
Doctorand în Politics and International Studies la Universitatea din Cambridge
Născută la data de 31 martie  1987
Studii: C.  N. „Mihai Eminescu” Oradea
Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti

Pe data de 8 ianuarie a.c., ai primit titlul de „Studentul român al anului în Europa (nivel post-universitar)”. Ce  anume, din munca ta, crezi că a determinat acordarea acestei distincţii?
Cred că juriul a evaluat întreg parcursul academic, dar probabil că a contat foarte mult faptul că sunt, în prezent, cercetător doctoral la Universitatea Cambridge din Marea Britanie şi cercetător afiliat la European Centre for Energy and Resource Security, King’s College London. Universitatea Cambridge a ocupat, în ultimii ani, locul I în Europa în topurile universitare şi este constant cotată printre primele universităţi din lume.
Care sunt cele mai frumoase realizări profesionale ale tale?
Cred că, cel mai mult din activitatea mea academică din ultimii ani, am apreciat posibilitatea de a preda, la rândul meu, studenţilor de la Cambridge şi King’s College London. Atunci când predai impactul muncii tale este imediat. Am avut parte şi de studenţi foarte dedicaţi şi a fost o plăcere să lucrez cu ei. Mi-a făcut, de asemenea, o reală plăcere să lucrez în Bruxelles pentru Uniunea Europeană, înainte de începerea doctoratului.
În ce constă munca ta de cercetare?
Cercetarea mea actuală se concentrează pe securitatea energetică Europeană şi pe reţelele de politici publice care acţionează în această zonă. Aria mea de interes şi expertiză include: Guvernanţa Globală şi Regională, Securitatea Globală,  Securitatea Energetică, Uniunea Europeană, Europa Centrală şi de Est.
Cum se derulează o zi din viaţa ta?
Există variaţii de la o zi la alta, dar pot spune că, în general, timpul se împarte între activitatea de cercetare, întâlnirea cu studenţii pe care îi supervizez şi participarea la diverse prelegeri academice. Seara, mă ocup, de obicei, de problemele administrative. Mai există, apoi, şi perioade când plec din Cambridge pentru a colecta date pentru cercetarea mea sau pentru a participa la conferinţe.
Ce se ascunde în spatele acestui succes?
Un interes constant, încă din liceu, pentru domeniul afacerilor internaţionale şi disponibilitatea de a trata acest interes cu prioritate, disponibilitatea de a mă muta departe de casă, la Bucureşti şi apoi la Cambridge, pentru a urma acest interes. De asemenea, cred că a fost important să am o bază academică temeinică din liceu şi facultate înainte de a ajunge la Cambridge. Susţinerea familiei,  profesorilor şi colegilor a contat şi ea foarte mult.
Cât de diferit este sistemul de învăţământ englez faţă de cel românesc?
După cum ştiţi, eu am urmat studiile, inclusiv la nivel de licenţă, în România. Personal eu am avut o experienţă plăcută în sistemul educaţional românesc. Foarte mulţi dintre profesorii mei de la Universitatea Bucureşti au studiat, la rândul lor, la universităţi de prestigiu din străinătate şi au adoptat un stil similar în activitatea lor academică. Sistemul Oxbridge (de la Oxford şi Cambridge) este diferit de toate celelalte sisteme din lume, pentru că lucrăm cu grupe mici de studenţi ceea ce înseamnă că fiecare student trebuie să se implice activ în seminarii şi le putem urmări mai bine evoluţia. Sigur, studenţii plătesc taxe destul de mari pentru a beneficia de acest sistem educaţional, taxe care ar fi absolut nerealiste pentru nivelul de venit din România.
Pentru studii masterale şi doctorale avantajul de a fi la Cambridge este reprezentat de accesul foarte bun la baze de date, biblioteci şi experţi. Multe universităţi din România nu au fondurile necesare pentru a cumpăra acces la baze de date cu publicaţii şi în acest context este foarte greu pentru cercetători să facă revista literaturii şi să detecteze elementul original care poate constitui contribuţia lor la cunoaşterea universală.
Care sunt lacunele educaţiei în România?
Sunt mai multe probleme, dar o să mă rezum la a menţiona câteva. Cred, în primul rând, că trebuie să existe o corelaţie între oferta educaţională şi cererea de pe piaţa muncii, care este în continuă schimbare. Trebuie să existe o oarecare flexibilitate în sistemul educaţional şi tinerii ar trebui mai degrabă încurajaţi să urmeze o şcoală de meserii pentru care este cerere pe piaţa europeană, decât o facultate care nu are perspective. A urma o facultate în România este de multe ori o problemă de status, nu de interes pentru domeniul respectiv sau parte a unui plan de carieră.
Lipsa resurselor face ca foarte mulţi tineri valoroşi, care doresc să îmbrăţişeze activitatea academică preuniversitară şi universitară, să nu o poată face pentru că din salariul de profesor la început de drum nu se pot susţine material. Trebuie formulat un program naţional care să elimine această problemă. Intrarea şi promovarea în sistemul educaţional preuniversitar şi universitar trebuie să se facă cât mai transparent posibil. Performanţa academică şi calitatea cercetării trebuie să fie criteriul de promovare, nu timpul petrecut de o persoană într-o unitate de învăţământ.
De asemenea, ar fi ideal ca toţi studenţii din primul an de facultate sau poate chiar şi de liceu să beneficieze de un curs standard referitor la citarea academică şi la cum să evite plagiatul. La Cambridge, de exemplu, li se explică studenţilor foarte clar, din anul I, ce este plagiatul şi li se cere să semneze un document prin care confirmă că au înţeles despre ce este vorba.
Ce anume îi sfătuieşti pe studenţii români dornici de performanţă în cercetare?
Cred că depinde de domeniul în care doresc să se specializeze. I-aş sfătui, însă, pe toţi să încerce să urmeze, cel puţin o parte a doctoratului, la o universitate de top din străinătate. Experienţa academică din alt sistem i-ar ajuta să dezvolte un proiect de cercetare mai bun şi i-ar poziţiona mai bine pe piaţa europeană a cercetării pentru cariera lor de mai târziu.
Care sunt proiectele tale de viitor?
Îmi doresc să finalizez doctoratul cât mai curând şi câteva publicaţii la care lucrez în prezent.
Ce-i place Alexandrei Maria Bocşe să facă în timpul liber?
Îmi place să mă întâlnesc cu prietenii şi colegii de la departament la o cafea sau la un suc. Mă duc destul de des şi la cinele formale de la mine de la colegiu, unde socializez cu cercetători şi din alte domenii. În ultimele luni am luat şi lecţii de dans. Din când în când, mai urmăresc şi seriale de comedie sau seriale cu tentă politică. Sigur, încerc să îmi fac timp să citesc şi literatură de ficţiune.
Ce te face fericită?
Sunt foarte fericită să revin de fiecare dată în ţară şi mai ales la Oradea. Mă face foarte fericită să întâlnesc oameni optimişti şi competenţi care vor să schimbe lucrurile din lume şi în special din România înspre bine. În ultimul timp am întâlnit mulţi astfel de oameni. De asemenea, când vin acasă îmi face mare plăcere să gust din dulciurile noastre specifice. Sunt o iubitoare de dulciuri.

Cristina Puşcaş

Articole Similare

Lasa un mesaj

Facebook