Home Bihoreni cu care ne mândrim IOANA TEODORA KLEIN – ORĂDENI CU CARE NE MÂNDRIM

Artist plastic
http://www.paint-vision.com/
Născută la data de 24 ianuarie 1981
Studii: Liceul de Arte Oradea, Secţia Grafică
Facultatea de Arte Vizuale Oradea,
Secţia Pedagogia Artei
Pofesor de pictură 

Cum s-a născut această pasiune pentru pictură?
Pictez de mică, de când mă ştiu mai exact. Însă pasiunea s-a născut muncind, vâzând în ochii privitorilor o admiraţie, o bucurie şi un semn de întrebare. Pentru mine pictura e ca o lumină lichidă, e modalitatea de comunicare şi de exteriorizare, în faţa acestei lumi imense.
Alături de pictură, în ce alte domenii ale artei plastice vă mai desfăşuraţi activitatea?
Pe lângă pictură fac foarte multă grafică, îmi place linia, haşura, nuanţele de griuri care creează acea iluzie optică a unui spaţiu tridimensional într-un plan bidimensional … şi, mai nou, pictez haine. Chiar mă gândeam să fac mult mai multe pentru că plac tuturor.
Ce stil abordaţi?
Vreau să cred, şi mi se confirmă acest lucru, că am stilul meu. Mă încadrez în pictura contemporană şi folosesc drippingul, destul de mult. E un stil pictural adoptat de la artistul  american Jackson Pollock. Îmi place şi folosesc şi maniera impresionistă şi tuşele de culoare expresioniste. De-a lungul anilor am trecut prin toate stilurile posibile, acum am reuşit să combin grafica cu pictura, o tehnică destul de dificilă şi proprie, dacă pot să spun asta.
Cu ce se deosebesc tablourile dvs. de ale altor artişti orădeni?
Picturile mele se deosebesc de ale altora tocmai prin stilul meu de a combina grafica, desenul cu pictura în ulei.
Care sunt temele dvs. preferate?
Temele preferate sunt cele reale, acum sursa de inspiraţie este istoria poporului evreu şi Vechiul Testament (exemplu Scara lui Iacov), dar îmi plac şi florile, îmi place foarte mult pictura abstractă şi natura moartă.
Ce vă inspiră în munca dvs.?
Cartea, un moment frumos, marea, albastrul este o sursă infinită de inspiraţie. Oare ce este dincolo de albastru?
Cum se desfăşoară o zi din viaţa unui artist?
Se trezeşte dimineaţa, bea cafea, merge la şcoală, iar după masă pictează. Este o muncă continuă şi ostenitoare, pictura îmi ocupă mai tot timpul mintea, ce să pictez, cum să fac, când mai am timp să fac şi asta? Şi toate se fac în ultimul moment …, înainte cu două zile de vernisaj sau chiar în ultima zi de aplicare, pentru un concurs de pictură.
Se poate trăi din artă?
Se poate trăi din artă, dar nu în Oradea, în Europa cu siguranţă. Problema este lipsa managementului artistic din acest oraş. Artistul trebuie să picteze, nu să vândă, şi cum aceea persoană, care să vândă, nu există, artistul nu vinde, iar dacă vinde, preţul este unul derizoriu.
Orădenii iubesc arta?
Sincer, sunt sigură că nu o iubesc. Dacă mergi la un vernisaj, mereu vezi aceeaşi 20-30 de oameni prezenţi.
Care sunt cele mai îndrăgite opere de către dvs.?
Îmi plac “Rugăciune” şi “Pasărea măiastră” (Constantin Brancuşi), îmi plac portretele de femei şi nudurile lui Amedeo Modigliani,”Compozia nr.1” de Jackson Pollock, Christian Boltansky instaliaţia denumită “Chance”, Capela Sixtină pictată de Michelangelo Buonarroti.
Cu cât vindeţi un tablou?  
Preţurile diferă în funcţie de mai multe lucruri: dimensiune, tematică, persoanele care le cumpără. E discutabil.
Care este cea mai importantă distincţie obţinută?
În 2014, am participat la Bienala de pictură organizată în Santa Maria di Salla, Venezia, unde am luat locul IV, din 160 de participanţi, din cinci ţări.
Ce vă face fericită?
Multe lucruri, florile frumoase, o zi însorită, albastrul mării, o distracţie în oraş cu prietenii, o pictură frumoasă, o biserică impresionantă.

Cristina Puşcaş

Articole Similare

Lasa un mesaj

Facebook