Home Cartea Săptămânii Când iubirea este asemenea aerului

Iubirea o regăsim în tot, sau cel puțin ea ar trebui să reprezinte motorul a tot ce există, a tot ce facem. Dar cum iubirea nu vine niciodată singură, ea venind la pachet și cu suferința, asta în cele mai multe cazuri, tăria noastră poate face ca tot ce rămâne după furtună să fie acest unic sentiment.

Sunt anumiţi scriitori pentru care iubirea, sau tema iubirii reprezintă un tot. Ei au capacitatea de a scrie despre acest sentiment ca şi cum ar respira doar aşa ceva, iar Romain Gary nu face excepţie de la această regulă. Deşi a scris mai multe cărţi, multe dintre ele fiind semnate cu diverse pseudonime, de această dată el îndrăzneşte să îşi pună la dispoziţie adevăratul nume. Romanul se numeşte Clar de femeie, iar acţiunea se petrece, cum nu se putea mai bine, în oraşul iubirii, Paris.
Romanul debutează cu un el care o întâlneşte accidental pe o ea, el coboară din taxi, îi împrăştie ei cumpărăturile pe jos, replicile curg isteţ, repede – parcă un pic prea isteţ şi prea repede pentru a nu semăna cu o scenă de film. Pe parcurs, însă, personajele capătă consistenţă, veridicitate, înţeleg de unde vin acele replici, sunt interesante gândurile neterminate, şi mai interesante ideile care vin după punct. E un spectacol de umbre dupa o cortină care se ridică puţin câte puţin, cititorul este îndemnat să îşi pună imaginaţia la contribuţie. Câteodată, protagoniştii îşi citesc gândurile, probabil prin priviri, gesturi, zâmbete invizibile dincolo de cortină, dar tocmai acest joc poate că face participarea cititorului la acţiune mai intensă. Dialogurile dintre cei doi, cu mici intervenţii ale altor personaje, face ca elementul care pare a fi coloana centrală a romanului, şi anume suferinţa, să fie mai pronunţat. Pe lângă acest aspect, creatorul acestui roman evidenţiază degradarea spirituală şi neîmplinirea în dragoste a celor două personaje.
Impresia iniţială de scenă regizată a întâlnirii accidentale dintre Michel şi Lydia, de „asta se întâmplă numai în filme”, a fost, totuşi, depăşită prin naturaleţea cu care paginile au curs mai apoi – un firesc al nefirescului. De asta se purtau aşa bizar. Dincolo de piedicile formale, cartea tratează un subiect sfâşietor. Moartea persoanei iubite, supravieţuirea iubirii prin alta. Prin ideea de femeie. Romanul stârneşte o serie de întrebări, precum: În ce măsură poate afecta moartea cuiva drag fiinţa alăturată? În ce măsură poate un străin să îţi înţeleagă durerea? Dar să o simtă? Cât de mult o poate alina? Cum supravieţuieşte dragostea după ce întruparea ei a dispărut? Cât se contopesc ideea şi întruchiparea care ar trebui să participe la idee? Ce este mai pustiitor pentru speranţă – moartea întruchipării sau a ideii?
Romain Gary încearcă să ofere un răspuns la toate acestea, dar prioritar, el doreşte să prezinte iubirea, iar romanul Clar de femeie este o realizare reuşită de punere în scenă a dragostei, a dialogului, a neprevăzutului.

Sebastian Ferchi

Articole Similare

Lasa un mesaj

Facebook