Home Cartea Săptămânii Între tradiţie şi inovaţie – Pictorul Octavian Smigelschi

Octavian Smigelschi este inventatorul picturii în ciment colorat, considerat a fi cel mai mare pictor transilvănean al secolului XX. Lui, tânărul doctorand, Alexandru Constantin Chituţă, i-a dedicat albumul „Octavian Smigelschi 1866-1912”, apărut recent la Editura Armanis, sub egida Muzeului Naţional Brukenthal.
Volumul a fost tipărit în condiţii grafice deosebite, beneficiind de sprijinul financiar al PS Virgil Bercea, episcopul Greco-catolic de Oradea. Doctorand în cadrul Universităţii „Lucian Blaga”, absolvent al Facultăţii de Teologie „Andrei Şaguna”, sibianul Alexandru Constantin Chituţă este la a doua sa carte. Volumul lansat de curând şi la Oradea, „Octavian Smigelschi 1866-1912”, este un omagiu adus acestui „artist emblematic pentru pictura românească, înzestrat de Creator cu harul de a dezvălui şi a exprima prin linie şi culoare frumuseţile creaţiei divine”. Sibianul Octavian Smigelschi (1866-1912) este considerat a fi cel mai mare pictor transilvănean al secolului XX. „Sunt născut la Ludoşu Mare, Comitatul Sibiului, la 9 martie 1866. Părinţii români de religiune greco-catolică, am urmat gimnaziul de stat Sibiu, precum şi institutul de dăsămn – Budapesta. Postul de profesor obţinut după absolvire nu-mi aduce îndestularea sufletească spre care tot omul nisuieşte, aşa că aspir spre domeniul artelor, al creaţiei (…)”, scria Smigelschi într-o autobiografie. Tatăl, Mihail Smigelschi, era descendentul unei familii nobile poloneze, refugiat în Ardeal în 1850, în urma răscoalei din 1848/49. Mama, Ana Sebastian, era de origine macedoromână. A studiat la Sibiu şi la Budapesta, devenind profesor de desen. A fost atras în mod special de pictura murală, el fiind cel dintâi care a dorit, după 1900, o pictură religioasă monumentală, de factură bizantină şi cel ce a introdus pentru prima dată elemente ale artei populare româneşti în pictura religioasă. „Octavian Smigleschi este un exemplu despre ce a însemnat zugravul pentru români în secolele 18 şi 19. El a fost artistul care s-a apropiat de lumea românească, ortodoxă şi greco-catolică. Un maestru care a venit să servească lumea românească, comunitatea în care a trăit, devenind prin munca sa expresia Transilvaniei”, a subliniat Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea. Smigelschi va trăi doar 46 de ani, dar în acest scurt răstimp va munci neîntrerupt, lăsând în urma sa o vastă operă, de la peisaje, portrete, autoportrete, pictură bisericească etc. Mai mult, el va inventa pictura în ciment colorat. Lansarea albumului despre viaţa şi opera sa a fost însoţită, la Oradea, şi de o expoziţie inedită, care a cuprins şi câteva schiţe de dimensiuni foarte mari care au fost realizate între anii 1902-1903 şi care au fost destinate pictării Catedralei Greco-Catolice din Blaj şi a Catedralei Mitropolitane Ortodoxe din Sibiu, printre care şi impresionanta lucrare numită “Marea Pânză” datorită dimensiunilor sale de 10,100 m x 4,940 m, singura pânză proiect pentru catedrala blăjeană. Pictorul transilvănean şi-a lăsat amprenta şi pe pereţii bisericii Mânăstirii Prislop, la catedralele unite din Blaj şi Timişoara etc.

Cristina Puşcaş

Lasa un mesaj

Facebook