Home Diverse Insomnia

Insomnia este, din punct de vedere medical, o tulburare a somnului, caracterizată fie prin imposibilitatea de a adormi, fie prin trezirea după o scurtă perioadă de somn (1-2 ore de la adormire). Multe persoane experimentează continuu un cerc vicios: întâmplările din timpul zilei le afectează somnul, iar lipsa somnului afectează activităţile din timpul zilei. Toată lumea are nevoie de somn, el având un rol protector, iar scopul său este acela de a permite corpului să se refacă şi să-ţi activeze mecanismele de protecţie.
O lipsă persitentă a somnului poate ucide prematur. Aceasta este concluzia unui studiu desfăşurat pe parcursul a 40 de ani, în timpul căruia au fost examinate efectele pe termen lung ale nopţilor fără somn, potrivit RADOR. Insomnia persistentă – timp de şase ani, sau mai mult – face ca riscurile unui deces să crească cu 58%. Insomnia nu este de neglijat. Măsuri trebuie luate la timp, iar dacă după mai multe încercări, niciun tratament nu a ajutat, apelaţi cu grijă la somnifere, doar la indicaţiile şi sfaturile medicului care vă şi urmăreşte.
Insomnia se manifestă în primul rând sub forma tulburărilor de somn, despre care se presupune că ar afecta aproximativ 30% dintre oameni. Aşadar, relativ mulţi sunt cei care se plâng de „insomnie”. Poate fi vorba însă despre insomnie severă, care s-ar traduce, în fapt, prin episoade prelungi de absenţă a somnului sau de somn dificil pe întreaga durată a nopţii (sau aproape toată noaptea), cu consecinţe diurne pregnante (mai ales somnolenţă). Sau poate fi vorba despre insomnie moderată, 2 sau 3 nopţi fără somn în decursul unei săptămâni. Lipsa somnului are urmări nefaste mai ales asupra vigilenţei (este vorba despre aşa-numitul sindrom al insuficientei de somn) sau asupra memoriei.
Există şi alte tulburări ale somnului; poate fi vorba despre opriri ale respiraţiei (apnee), repetate, în cursul nopţii, consecinţa lor fiind un somn fragmentat noaptea, iar ziua, somnolenţă. Sunt invocate de asemenea şi nu sunt nicidecum de neglijat, complicaţiile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, riscul de infarct cardiac şi de accident vascular cerebral. Foarte rară, din fericire, este narcolepsia, care se manifestă prin accese irezistibile de somn în timpul zilei (altfel spus, persoana este doborâtă de somn).
Când este vorba despre insomnie, de regulă trebuie căutată o cauza psihologică, o depresie, tulburări anxio-depresive care se cer tratate. Insomnia este un simptom, nu este o boală! Numeroase cauze organice pot genera insomnia, precum sindromul de apnee în somn, adormirea dificilă din cauza mişcărilor periodice ale membrelor inferioare (tresăriri musculare care survin la 30-40 de secunde), un reflux gastro-esofagian sau diverse dureri nocturne.
Deşi insomnia afectează numeroase persoane, nu puţini sunt cei care, din păcate, nu o iau deloc în seamă sau chiar dacă o conştientizează caută să o ignore, considerând-o un fapt trecător şi fără urmări serioase, care nu trebuie să-i preocupe. Iată însă, în cele ce urmează, câteva chei de identificare şi de combatere a acestei tulburări a somnului.
Doi dintre indicatorii uzuali ai problemelor legate de somn sunt stresul şi îngrijorările. Alte cauze comune sunt bolile fiziologice care provoacă durere, zgomotul ambiental, depresia, lucrul în schimbare, consumul excesiv de cafea sau de alcool şi efectele secundare provocate de anumite medicamente.
Există mai multe tipuri de insomnii:
– Insomnia (somnul nesatisfăcător) poate fi percepută ca adormire dificilă sau treziri frecvente, treziri matinale, somnolenţă persistenţă.
– Insomnia psihofiziologică este o tulburare de comportament în care pacienţii sunt preocupaţi de incapacitatea percepută de a dormi bine în timpul nopţii. Aceştia adorm uşor la ore neprogramate sau în afara mediului ambiental obişnuit pentru somn.
– Insomnia de altitudine apare în momentul expunerii la altitudine mare. Se crede că, atât hypoxia, cât şi hipocapnia determină o respiraţie periodică, care duce la un somn neodihnitor şi la treziri frecvenţe.
– Insomnia situaţională tranzitorie apare la schimbarea mediului de dormit.
– Un studiu recent a arătat că insomniile acţionează direct asupra creierului, micşorând densitatea materiei cenuşii.
Incidenţa tulburărilor de somn este în creştere, acestea apar mai ales la persoanele în vârstă (din cauza afecţiunilor somatice multiple asociate) şi mai mult la femei. Copiii sunt de asemenea afectaţi în măsură destul de mare, dar acest fapt este pus pe seama dzvoltării cerebrale insuficiente, acestea rezolvându-se odată cu maturarea cerebrală fără a lăsa sechele. Tulburările somnului sunt tratabile, atât medicamentos, cât şi printr-o igiena corectă a somnului sau prin psihoterapie.
Factorii declanşatori ai insomniei primare pot fi diferiţi de cei ce o întreţin. De obicei debutul este brusc şi apare în contextul unui stres social, psihic sau medical. Insomnia primară apare de regulă la adultul tânăr sau la vârsta medie, fiind rară în copilărie sau adolescentă. Evoluţia se poate limita la câteva luni în cazul factorilor psihici sau medicali care o declanşează, iar 50-75% dintre cei cu acuze hipnice prezintă simptomatologie de mai mult de un an, insomnia anterioară fiind factorul de risc cel mai important. În alte cazuri, insomnia are un caracter episodic, cu perioade de somn bun şi perioade de somn mai rău, în funcţie de evenimentele din viaţă. De obicei, insomnia primară persistă mai mult timp după rezolvarea factorilor declanşatori.
Somnul superficial şi întrerupt are o condiţionare genetică, dar puţinele date din studiile pe gemeni furnizează rezultate contradictorii despre importanţa factorilor genetici în insomnia primară. Insomnia este produsă de numeroşi factori, care pot fi împărţiţi în factori situaţionali, afecţiuni medicale sau psihiatrice, sau probleme primare de somn. Funcţie de durata ei, insomnia se clasifică în tranzitorie, pe termen scurt sau cronică. Cineva afirma că se trezeşte ca la un semn, apoi în zadar se chinuie să mai adoarmă. Nu aplică o soluţie bună. Cu cât te străduieşti mai mult să adormi, cu atât mai greu îţi va fi şi creşte starea de iritabilitate şi, în consecinţă, imposibilitatea de relaxare.
Dacă un somn liniştit se pare că te ocoleşte noapte după noapte, te poţi consola cu gândul că nu eşti singurul. Aproape 30% din populaţia globului are probleme cu somnul. A-ţi face probleme în legătură cu insomnia este primul pas în rezolvarea problemei Problemele de somn constituie o epidemie globală ce ameninţă sănătatea şi calitatea vieţii a până la 45% din populaţia lumii. Majoritatea tulburărilor de somn pot fi prevenite sau tratate. Lipsa somnului, se spune, este o tortură.
Structura somnului, cunoscută sub denumirea de “arhitectura somnului”, este alcătuită din patru-şase cicluri de somn succesive, fiecare cu o durată de aproximativ 90 de minute. Aşadar, somnul este structurat astfel: la început somn superficial (stadiile 1 şi 2), apoi somn profund (stadiile 3 şi 4) şi în final somnul cu vise.
Considerată o adevărată boală a civilizaţiei, insomnia afectează un adult din patru, adică 25 la sută dintre noi, după cum spun medicii şi statisticile lor. În ultimul secol, insomnia a devenit o problemă de sănătate publică la nivel mondial, mai ales pentru că toţi oamenii suferă cel puţin o dată în viaţă din cauza lipsei somnului. În Europa, 66 la sută dintre femei şi 34 la sută dintre bărbaţii de toate vârstele suferă de insomnie. Din momentul în care am descoperit curentul electric, viaţa noastră s-a schimbat complet. Ne-am transformat în fiinţe care pot funcţiona 24 de ore din 24, însă corpul nostru nu a avut timp să se adapteze la noile condiţii.

Claudia Teodora Ignat – Realizator emisiune “Sănătate 24h”

Articole Similare

Lasa un mesaj

Facebook