Home Diverse Măreția unei sălbăticii duioase

De o bună bucată de timp, pereții scărilor ce duc spre sala de concerte a filarmonicii orădene s-au  transformat în veritabile simeze. Artiști fotografi români și străini expun aici, din două, în două săptămâni, grație excelentei colaborări dintre instituția muzicală, director manager  Meleg Vilmos și conducerea  fotoclubului „Varadinum”, artiștii fotografi Ovi D. Pop și Adela Rusu.

Cea mai recentă expoziție de fotografie, vernisată în deschiderea concertului din 17 mai și care poate fi văzută cu prilejul a încă două concerte, respectiv în 24 și 31 mai.a.c. aparține artistului fotograf german Gunther Riehle. O expoziție de o calitate excepțională, organizată sub patronajul IUP (International Union of Photographes) te surprinde prin simplitate și acuratețe și te determină ( n.n. și totuși, surprinzător ce puțini sunt melomanii interesați și de această artă!) să zăbovești minute în șir în fața fiecărei fotografii, ca apoi să revii să privești ansamblul, ca pe o entitate de sine stătătoare.

S-ar putea afirma fără nici un dubiu, dacă termenul nu ar suna rebarbativ, că Gunher Riehle este un supercampion al fotografiei. Atât de multe premii și distincții încununează o pasiune și originalitatea artei sale. Dincolo de o tehnică desăvârșită, nu este greu de ghicit că artistul german debordează de curiozitate și pasiune pentru subiectele de natură. Ceea ce publicul orădean poate vedea și admira, într-o prezentare elegantă, este rodul unui demers creativ, realizat în ultimii zece ani,fotografii reunite într-o colecție,intitulată de autor „POLES”,ce are „în obiectiv”, cu precădere, Pinguinul Imperial. Dar și alte animale din zona arctică, decupaje dintr-o natură sălbatică,dar măreață, greu accesibilă omului de rând. I-am văzut în filme documentare sau de animație, i-am admirat pentru frumusețea și unicitatea lor: pot atinge o înălțime de1,20 m, pentru sacrificiul lor în perpetuarea speciei, masculul clocește singurul ou timp de 110 zile, perioadă în care nu mănâncă nimic și nu se mișcă, ca apoi femela să preia puiul și să-l protejeze timp de  patruzeci de zile, i-am compătimit pentru condițiile vitrege în care viețuiesc,sau pentru primejdia care-i paște,datorită încălzirii globale. Nicăieri însă nu i-am  văzut ca în fotografiile lui Gunter Riehle. Surprinși pe banchize, în bătaia vântului năprasnic sau protejându-și puiul, adăpostindu-se de urgia vremii, în grote de zăpadă, stingheri și fără adăpost în strania pustietate a Antarcticii, în momente de tandrețe, când cerul capătă culoarea roz-pal, semn că e momentul unei relative, bune schimbări, sau amenințați de noaptea arctică, etc. Și-n multe alte secvențe care redau  povestea unei vieți reale, necosmetizate, impresionantă prin măreția și vitregia ei. Deși tehnica îi permite, Gunther Riehle nu recurge la efecte. Fotografiile sale au o iluminare interioară, dată chiar de lumina naturală, în care  sunt realizate. Nici un element inutil, nici o aglomerare ostentativă nu tulbură armonia intrinsecă a fiecărei fotografii. Sunt decupaje simple,extrem de sugestive și de expresive. Este apanajul unui maestru de a surprinde și reda, cu duioșie, o poveste dură de viață,dintr-un ținut al sălbăticiei veșnice. Totul este sugerat de griuri, de bleu și rozuri pale ale cerului,îmbrățișat  de o lumină crepusculară,plasate pe un fundal alb, încadrat de paspartu-uri și rame negre. Ceea ce dă o impresie de pictural, de artă îndelung elaborată,care-ți dă certitudinea că ești martorul unui demers profesionist de calibru,făcut cu înțelegere,compasiune și duioșie. Duioșia cred că este cuvântul de referință,pentru această expoziție. Starea pe care ți-o inoculează,care te cuprinde,cu care pleci și pe care o porți cu tine, multă vreme.

Felicitări artistului, felicitări organizatorilor !

Maria Vesa Aurulesei

Articole Similare
0 79

0 52

Lasa un mesaj

Facebook