Home Interviu Hizo Zoltán

Hizo Zoltan, s-a născut la Oradea, dar iubeşte şi oraşul Braşov unde a trăit aproape 17 ani. Întâlnirea cu presa a fost întâmplătoare, iar rezultatul: „dragoste la prima vedere”. De 20 de ani este jurnalist, a parcurs un drum firesc în cariera lui, iar astăzi este Director de Ştiri la TTV. „O televiziune locală, spune Hizo, este foarte importantă” şi este mulţumit că are ocazia de a se exprima în emisiunea pe care le realizează: „Analiza din redacţie.”Este un om dintr-o bucată şi-i plac romanele policier. Pentru Hizo Zoltán libertatea este o binecuvântare, dar „libertatea de exprimare poate să se autolimiteze dacă deranjează pe ceilalţi”.

Rep.: Când te-ai apucat de presă şi de ce ?
H.Z.: În 1995 am lucrat la ProTv Oradea, până în 2001, apoi am plecat ca Director la ProTv Miercurea Ciuc, unde am rămas vreme de trei ani. Acesta a fost începutul şi a fost o întâlnire neprogramată, care s-a transformat într-o dragoste la prima vedere. De la Miercurea Ciuc m-am întors la Oradea pentru a prelua şefia nou-născutului post local Tv Transilvania. De atunci sunt legat de acest, chiar dacă pentru un an am fost numit şeful news-desk la Naţional Tv, Bucureşti, iar între timp postul local şi-a schimbat denumirea în TTV. E vorba despre acelaşi trust şi aceeaşi pasiune: ştirile. Nu am avut niciodată, până atunci, intenţia de a lucra în presă, mai ales că înainte de 1989, tot la ce puteai visa, era să devii inginer. Am trăit şi în vremurile în care aveam doar un program de 2 ore la televizor, iar libertatea ne era foarte îngrădită. Niciodată nu mi-am închipuit că voi putea ieşi prin Vama Borş doar cu buletinul sau că îmi voi putea exprima liber punctul de vedere. Pentru cei mai tineri, libertatea este o normalitate care nu trebuie dezbătută, dar cine a trăit acele vremuri, înţelege altfel acest sentiment. Eu profit la maximum de libertate.
Rep.: Dar, libertatea de expresie, până unde, crezi, că poate merge?
H.Z.: Libertatea presei este sacră. Dar, democraţia ne învaţă că poţi face orice cu condiţia sa nu-i deranjează pe ceilalţi. Concluzia este foarte greu de tras.
Rep.: Am înţeles că viaţa ta este legată de Departamentul de ştiri şi de Domeniul politicii. Cum alegi subiectele pentru ştiri sau pentru emisiunile tale?
H.Z.: Politica este cea care pune ţara în mişcare. Toate deciziile ei ne influenţează. În 2006 am simţit nevoia de a mă exprima în calitate de moderator de talk show politic şi cred că a fost o decizie inspirată. Am studiat Ştiinţele Politice pentru a înţelege mai bine politica şi din punct de vedere teoretic.  Invitaţii emisiunii „Analiza din redacţie” sunt cei mai importanţi decidenţi politici ai judeţului Bihor. Le-am observat traiectoriile politice de-alungul anilor, avem o relaţie corectă. Subiectele sunt date de cotidian, dar şi de întâmplările din politica centrală care afectează zona locală.
Rep.: Care ar trebui să fie calităţile unui jurnalist?
H.Z.: În primul rând trebuie să ai o cultură generală foarte bună., să ai un bun simţ al limbii, să nu ai probleme de exprimare sau de scriere şi să-ţi placă ceea ce faci. În jurnalism nu există program fix, deci trebuie să fii pregătit să „stai peste program”. Curiozitatea este sănătoasă pentru că trebuie să pui foarte multe întrebări şi să fii foarte bine informat.
Rep.: Cum se naşte o ştire? Este loc de subiectivism ? Dar în cazul emisiunilor?
H.Z.: O ştire este în mare expresia video a unei întâmplări cu implicaţii mai mari sau mai mici în viaţa unei comunităţi. Ea se naşte în urma unei discuţii între producător şi reporter care cad de acord asupra modului de realizare, participanţi, interviuri, cadre. În mod eronat se crede că aceeaşi ştire poate fi prezentată în mai multe moduri. O televiziune corectă va prezenta ştirea aşa cum s-a întâmplat, dând posibilitatea fiecărei părţi, să-şi spună versiunea. Publicul va judeca în final. În schimb, ca realizator de emisiuni eşti adesea acuzat de subiectivism. Dacă acuzele sunt răzleţe şi vin din toate părţile, înseamnă că îţi faci corect meseria. Este şi cazul meu.
Rep.: Dintre politicienii care reprezintă Bihorul, pe cine apreciezi cel mai mult ?
H.Z.: Nu există oameni providenţiali. Există momente sau simţiri speciale. Politicianul este un om care este obligat de fişa postului să se implice în dezvoltarea comunităţii, iar dezvolatrea pe care o trăieşte Oradea se încadrează este o stare de normalitate. Nimeni nu trebuie să se laude cu ea. Guvernarea înseamnă, în primul rând, să le faci oamenilor viaţa mai bună.
Rep.: Te-ai gândit vreodată să te implici în politică?
H.Z.: În 1990 şi mă bucur că m-am răzgândit. Nu cred că aş putea să-mi fac loc în politica de azi.
Rep.: Care este rolul unei televiziuni în societate ?
H.Z.: Televiziunea este, în primul rând, entertainement. Apoi, are un rol de informare. Consider că este supraevaluată importanţa ei. Pe buget public, televiziunea trebuie să îşi asume un rol educativ, dar în privat, Grila de programe este construită exclusiv pe gusturile consumatorului final, telespectatorul. În acest context, o televiziune locală este absolut necesară. Este prietena cumunităţii. Ea trebuie să reflecte viaţa oraşului sub toate aspectele ei, să fie aproape de cetăţeni şi să se implice în zona culturală, sportivă sau istorică. Doar când nu ai o televiziune locală, îţi dai seama de importanţa ei.
Rep.: Ca jurnalist, spuneai, că trebuie să pui foarte multe întrebări. Tu ce nu ai face niciodată ca jurnalist?
H.Z.: Nu aş insista să pun întrebări unei persoane care tocmai şi-a pierdut copilul…
Rep.: Ce gen de literatură preferi?
H.Z.: Romanele policier. Printre cărţile preferate aş aminti „Al cincilea as” de Rodica Ojog-Braşoveanu.
Rep.: Care sunt pasiunile tale?
H.Z.: Îmi place să plec în excursii de week-end, tenisul de masă şi serialele de pe net: Bing Bang Theory, Shameless, Homeland, etc.
Rep.: Care este cel mai mare regret al tău?
H.Z.: Regret că nu am reuşit să-i păstrez lângă mine pe cei pe care i-am iubit cel mai mult.
Rep.: Care este cea mai frumoasă vacanţă? Dar cea mai frumoasă amintire?
H.Z.: Vacanţa din Paris dintre ani 2014-2015, iar cea mai frumoasă amintire se leagă de Salzburg 2009.
Rep.: Cum îţi place Oradea?
H.Z.: Oradea este oraşul în care m-am născut. Îmi place necondiţionat. Suferă schimbară majore în ideea modernizării şi dezvoltarii sale, dar este pe un drum ok. Trebuie reabilitate Centrul Vechi, Piaţa Unirii, Ştrandul şi Cetatea şi să ne punem să facem bani din turism. Insă mai mult decât Oradea îmi place Braşovul. Am lucuit acolo aproape 17 ani.
Rep.: Care sunt trăsăturile personale care a avut cea mai mare contribuţie în viaţa ta personală ?
H.Z.: Seriozitatea şi talentul.
Rep.: Ce-ţi place ? Ce nu-ţi place ?
H.Z.: Îmi place televiziunea, să conduc maşina, să mă întâlnesc cu prietenii. Nu îmi place să mă trezesc devreme şi nici să dau cu aspiratorul.
Rep.: Ce-şi doreşri de la ziua de mâine ?
H.Z.: Sănătate şi asta vă doresc şi vouă.

Claudia Teodora Ignat

Articole Similare
0 217

0 5112

Lasa un mesaj

Facebook