Home Interviu Ligia Mirişan

Prof. Ligia Mirişan, Director-Manager al Bibliotecii „Gheorghe Şincai”, s-a născut la Zalău, dar viaţa dumneaei este strâns legată de Oradea. Dascăl ca profesie, se dedică culturii şi formării tinerei geneaţii pentru care se simte responsabilă prin prisma experienţei acumulate. „O carte este un univers, o minune” fără de care viaţa nu ar mai avea aceeaşi esenţă. Ligia Mirişan crede în iubire şi în ideea de familie: cea în care ne-am născut şi cea a cărţilor.

Rep.: Care este este bogăţia cea mai de preţ a unei naţii, în opinia dumneavoastră ?
L.M.: Consider că suprema valoare a unei naţii este OMUL în sine, dar şi CULTURA, ca produs unic şi inexorabil al acestuia.
Rep.: Pentru dumneavoastră ce reprezintă cărţile?
L.M.: Cartea este a 8-a minune a lumii, modul meu de a exista în această lume atât de tulburată şi de schimbătoare, ea fiind dovada perenităţii civilizaţiei umane, a rezistenţei noastre umane.
Rep.: Care este vârsta la care copiii ar trebui să facă cunoştinţă cu cartea?
L.M.: Întâlnirea cu cartea este asemenea unui miracol, niciodată nu e prea devreme sau prea târziu pentru ea. Eu am început cu „Albă ca Zăpada!, „Pinocchio”, „Somnoroase păsărele” şi îmi susură şi acum în urechi vocea blândă a bunicii materne. Sunt momente unice, irepetabile, închise în acea grădină secretă a sufletului pe care trebuie să o cultivăm zilnic, fără încetare.
Rep.: Există o relaţie între Biblioteca Judeţeană şi alte instituţii de învăţământ?
L.M.: Avem parteneriate cu toate şcolile şi grădiniţele din oraş, dar şi cu Universitatea. Organizăm evenimente ca: Maratonul lecturii, Cluburi de lectură, Concursuri precum „Crăciunaşul”, „Încondeiaşul” şi multe activităţi interactive cu copiii şi tineriii, chiar şi cei cu nevoi speciale. Ca urmare a unei colaborări cu Asociaţia Down, am fost nominalizaţi în finala Galei persoanelor cu dizabilităţi, la TVR. Facem tot ce ne stă în putere să cultivăm dragostea pentru carte în sufletul celor tineri. Mă bucură foarte mult faptul că numărul vizitatorilor creşte de la an la an. În acest moment, există peste 10.000 de utilizatori, iar cu ocazia  Ziua porţilor deschise au fost peste 1500 de persoane care au participat la evenimentele organizate în acea zi. Astfel, evenimentele noastre se adresează tuturor cititorilor, indiferent de vârstă. Organizăm şi simpozioane, cluburi de lectură, concursuri, clubul de cinefili „Marienbad” şi multe altele.
Rep.: Dumneavoastră ce preferaţi: ecranizarea unui roman sau romanul în sine?
L.M.: Eu apreciez toate formele de exprimare artistică, aşadar aleg şi cartea şi filmul. Cartea este expresia supremă a cuvântului, iar imaginea este modul suprem de exprimare a cineastului. Ambele forme sunt generatoare de emoţie.
Rep.: Care este cartea dumneavoastră preferată ?
L.M.: Mi-ar fi greu să numesc doar una. Voi alege câteva la care ţin foarte mult: „La Medeleni”, „Amintiri din copilărie”, opera lui Caragiale, poezia lui Lucian Blaga, Nichita Stănescu sau Mihai Eminescu, romanul „Prins” de Petru Popescu, „Un veac de singurătate” de Gabriel Garcia Marquez, „Numele trandafirului” de Umberto Eco, „Viaţa pe un peron” al lui Octavian Paler, şi altele, şi altele… Iubesc cărţile.
Rep.: Care este rolul unui bibliotecar şi ce calităţi trebuie să aibă?
L.M.: Trebuie să fie un om de cultură plin de empatie şi gata să răspundă la solicitările celor care trec pragul bibliotecii.
Rep.: Câte cărţi există la Biblioteca Judeţeană în acest moment?
L.M.: Aflată într-un proces permanent de achiziţii, Biblioteca are peste 700.000 de cărţi, peste 16.000 în Colecţii speciale, 213 de manuscrise, 358 de colecţii digitale şi 14.000 de documente audi-video.
Rep.: Cum vedeţi viitorul tinerei generaţii?
L.M.: Tânăra generaţie are o şansă extraordinară de a trăi  şi de a se forma în libertate. Armonia, toleranţa, empatia ar trebui să fie punctele forte ale tinerilor, iar dacă vor şti să respecte valorile şi omul, atunci va fi bine. „Acolo unde este voinţă, există întotdeauna o cale”, spunea Lao Tzi. Cred în acest aforism.
Rep.: Care este rolul dascălului în formarea unui om?
L.M.: „Fapte, nu vorbe” ar trebui să caracterizeze existenţa unui dascăl, iar faptele reprezintă prelungirea vorbelor. Dascălul ar trebui să fie în lumea elevilor, acel Axis Mundi care focalizează energiile şi le conferă valabilitatea şi puterea de a deveni oameni, în adevăratul sens al cuvântului.
Rep.: Care sunt calităţile pe care le apreciaţi la un om?
L.M.: Caracterul, educaţia, bunul simţ, onestitatea, bunătatea, puterea de a ierta, respectul şi iubirea faţă de celălalt.
Rep.: Credeţi în inteligenţa emoţională ?
L.M.: Ce ne-am face fără vise şi fără iubire ? Iar visele pot deveni mai îndrăzneţe dacă citim şi mă refer la cartea tipărită, superbă minune care prinde viaţă, filă cu filă, în mâinile tale. Există azi şi varianta electronică, dar aceea este doar lectură. Nimic mai mult.
Rep.: Cum aţi descrie lumea în care trăiţi? Vă place?
L.M.: Mi-ar fi plăcut să trăiesc în a doua jumătate a secolului XIX-lea sau în anii „20”, „30”, în atmosfera încă nepângărită de război, cu o viaţă culturală şi socială trepidantă, dar de mare şi înălţătoare lumină spirituală.
Rep.: Cu ce gând întâmpinaţi Sărbătorile şi Noul An?
L.M.: „Suntem alcătuiţi din aceeaşi materie ca stelele” (Shakespeare). Şi ce minune sunt stelele de Crăciun şi Anul Nou ! Simt în toată fiinţa mea un sentiment deplin de bucurie pe care ţi-l dă Naşterea Domnului. Îmi doresc un An Nou liniştit, în care să mă bucur de iubirea familiei: soţul meu, nepoţelul meu drag, fiica şi mama mea. Din punct de vedere profesional îmi doresc să pot împlini proiecte…”Nihil sine Deo” !

Claudia Teodora Ignat       

Articole Similare
0 663

0 5969

Lasa un mesaj

Facebook