Home Turism Bisericile de cretă de la Basarabi

Aproape fiecare zonă a ţării noastre ascunde un mister, o legendă, o pildă sau o poveste unică greu de descifrat. În zona Dobrogei a pătruns pentru prima dată duhul creştinesc şi tot aici au luat naştere primele tradiţii din cultul creştin-ortodox. Prin urmare, așezămintele rupestre de la Basarabi sunt considerate un semn concret al prezenţei divine în ţara noastră.
Acest loc sacru a fost descoperit în iunie 1957, în contextul extinderii zonei de exploatare a cretei, devenind obiectivul cercetărilor Institutului de Arheologie din Bucureşti şi ale Muzeului Regional Dobrogea. Cercetările arheologice au început imediat, iar în anii următori au fost descoperite mai multe încăperi săpate în dealul de cretă, unele cu rol de biserici, altele folosite ca locuinţe sau încăperi funerare.
Inscripţiile găsite în interiorul bisericuţelor, realizate într-un mod unic pentru această zonă, săpate într-o carieră de cretă, datează naşterea acestui loc monahal la sfârşitul secolului al X-lea, în anul 992.
Timp de 5 ani, săpăturile au scos la iveală şase biserici cu aspect unic: pereţi acoperiţi cu ornamente geometrice, reprezentări de corăbii, păsări sau animale, inscripţii făcute în scrieri vechi, cu fragmente din Biblie, care atestau credinţa creştină a oamenilor ce trăiseră în ceea ce ulterior avea să fie denumit „Complexul Rupestru de la Basarabi”. În una dintre inscripţii apărea clar data de 6490 de la Facerea Lumii, echivalentul anului 992 din calendarul actual.
Specialiştii au ajuns la concluzia că ansamblul constituie cel mai vechi lăcaş de cult cunoscut de pe teritoriul României. Modalitatea realizării aşezării, săpată în cariera de cretă, este similară cu bisericile şi lăcaşele creştinilor din primele secole după Hristos, făcute în regiunea Cappadocia din Asia Mica. Mai mult de atât, inscripţiile ce apar pe pereţi sunt realizate cu litere chirilice din slava veche şi în alfabetul grecesc.
În anul 1960 s-a început o restaurare amplă a complexului. Noile săpături au dezvăluit alte construcţii misterioase şi anume un cimitir, schelete de oameni şi animale, dar şi vetre de foc. Doi ani mai târziu, s-au descoperit alte locuinţe, marcate de cruci pe pereţi, dar şi unelte de fier: cuie de fier, cuţite, târnăcoape şi topoare.
În prezent, bisericile rupestre din Basarabi se află într-o stare accelerată de degradare, inaccesibile vizitării, complexul este o pădure de schele din lemn cu un acoperiş vechi, fiind un real dezavantaj atât pentru patrimoniul cultural, cât şi pentru dezvoltarea urbanistică a zonei.

Mihaela Carata
www.promenada-culturala.ro

Articole Similare

Lasa un mesaj

Facebook