Home Turism Muzeul Colecţiilor de Artă – Casa Romanit

Clădirea a fost ridicată la începutul sec. XIX de boierul Costache Faca (1801-1845), dar nu a fost terminată până la moartea acestuia. Moştenitorii săi au vândut-o lui Grigore Romanit, un dregător grec foarte înstărit, care a terminat-o şi a împodobit-o, casa având „pereţii odăilor toţi cu mermer, imitând marmurele cele mai rare şi mai frumoase, tavanurile de o bogăţie rară şi de bun gust, lucrate în relief de către meşterii cei mai buni aduşi din Ţarigrad.
Din 1834, după moartea lui Romanit, clădirea a fost pusă la dispoziţia domnului Grigore IV Dimitrie Ghica (1822-1828) pentru recepţiile şi balurile sale, apoi a fost închiriată spre a-i servi noului domn, Alexandru Dimitrie Ghica, drept Cancelarie domnească, unde primea „jalbele” diferiţilor împricinaţi.
În 1836 casa este cumpărată de stat de la surorile lui Romanit şi reparată de arh. francez Michel Sanjouand, în 1838 devenind sediul Curţii Administrative a Ţării Româneşti. După Unirea Principatelor Române (1859), în casa Romanit s-a mutat Ministerul de Finanţe, care în 1883 a adăugat, după proiectul arh. Nicolae Cerkez, cele două corpuri laterale, pe terenurile achiziţionate de la boierii Niculeşti, clădirea dobândind înfăţişarea de astăzi. Aici a fost semnată, la 19 februarie 1886, Pacea de la Bucureşti, care punea capăt conflictului izbucnit în 1885 între Serbia şi Bulgaria. Bogatele decoraţiuni interioare ale vechii case vor fi distruse imediat după 1954, când pe aici se vor perinda mai multe întreprinderi de construcţii sau Institutul de Proiectări în Construcţii şi Materiale de Construcţii.
colectia_mircea_si_artemiza_petrescuDin 1978 va deveni Muzeul Colecţiilor de Artă, din 2003 fiind executate ample lucrări de consolidare şi restaurare. Patrimoniul muzeului cuprinde 44 de colecţii de artă, adunate de colecţionari din prima jumătate a sec XX şi lăsate prin testament statului român, împreună cu clădirile în care locuiseră proprietarii lor, colecţii ce au fost adunate aici, încălcându-se astfel legatele testamentare. Printre cele mai importante se află cea a lui Anastase Simu, Numi Dona, George Oprescu, Garabet Avakian, familia Slătineanu, Iosif Iser, ce includ opere de artă universală şi românească, pictură, sculptură, artă decorativă. În aceeaşi clădire se află Galeria Catacomba, în care expuneau tineri artişti.
Mihaela Carata
www.promenada-culturala.ro

Articole Similare

Lasa un mesaj

Facebook