Home Turism Palatul CEC – TURISM ÎN CAPITALĂ

Situat peste drum de Biserica „Zlătari”, este construit între 1896-1900 de arh. francez Paul Gottereau. Pe locul lui a existat până în 1975, când a fost demolată, Mănăstirea „Sf. Ioan cel Mare” sau „Grecesc” contruită în 1577 de Andrei vistierul, socrul lui Preda Buzescu, şi de fratele său, Dumitru Golescu, şi refăcută în 1702-1703 de domnul Constantin Brâncoveanu şi de comisul Radu Golescu. Gh. Crutzescu consemnează că biserica era foarte „cercetată”, „fiincă era, înaintea tuturor, biserica tămăduitoare de boli şi făcătoare de minuni”. În 1734 călugării construiesc în jurul bisericii un han cu chilii, ce va fi dărâmat în 1863, după secularizarea averilor mănăstireşti.
Prima Casă de Depuneri şi Consemnaţiuni, ca instituţie, a fost înfiinţată printr-un ordin semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în 1864, director fiind germanul Eric Winterhalder; sediul acestuia a fost construit abia în 1874, pe locul fostului han. Era o clădire simplă, cu un singur nivel, cu intrarea marcată de 4 coloane ce susţineau un antablament pe care era scris numele instituţiei. Activitatea Casei de Depuneri se diversifică cu timpul, iar Ministerul Finanţelor va înfiinţa şi o Casă de Economii, aflată sub autoritatea Casei de Depuneri. Cum modestul sediu nu mai putea asigura buna desfăşurare a activităţii celor două instituţii, în 1894 a apărut ideea construirii unei noi clădiri, pentru care este solicitat fiul lui Charles Gottereau, arh. Paul Gottereau. În 1895 este dărâmat vechiul local şi are loc licitaţia pentru construirea celui nou, câştigată de arh. Ioan N. Socolescu, lucrările de construcţie durând 5 ani.
Clădirea se înscrie într-un perimetru pătrat, delimitat de 4 străzi, cu faţada principală pe Calea Victoriei, în mijlocul căreia se distinge intrarea monumentală formată dintr-un arc sprijinit pe câte două coloane germane. Patru volume de colţ sunt acoperite cu cupole, în stil renascentrist, o altă cupolă, monumentală, din sticlă şi metal, acoperind holul central unde sunt amenajate circular ghişeele pentru public. În interior, plafonul Sălii festive era decorat cu o pictură murală reprezentând „Fortuna distribuind bunuri pentru Independenţă”, opera lui Mihail Simonidi, tot el fiind şi autorul tablourilor din Sala de consiliu, înfăţişându-i pe regele Carol I şi pe regina Elisabeta, cele ale principelui Ferdinand şi principesei Maria fiind realizate de Costin Petrescu, toate pictate între 1900 şi 1913. În perioada comunistă picturile au fost distruse, fiind acoperite cu vopsea maro (sunt cunoscute doar din câteva fotografii alb-negru), dar în 2005 cele 4 portrete ale suveranilor României au fost recreate de pictorul Valentin Tănase. Ca înfăţişare, structură şi funcţionalitate, palatul nu a suferit transformări care să-i altereze construcţia şi destinaţia iniţială, instituţia devenind în 2008 sediul CEC Bank.                                                                                                    Mihaela Carata
www.promenada-culturala.ro

Articole Similare

Lasa un mesaj

Facebook