Home Turism Palatul Regal – Muzeul Național de Artă al României

Dintre toate palatele regale, cel din Bucureşti, situat pe Calea Victoriei, a fost reşedinţă oficială a regilor României, remarcabilă nu numai prin dimensiunile ei impresionante, dar şi prin stilul arhitectonic – perceptibil în fiecare cameră sau salon – menit să-i confere luxul şi grandoarea specifice unui palat de recepţii. Construit de primul rege venit pe Tronul României, Carol I, deoarece în Bucureşti nu exista o reşedinţă demnă de rangul său, palatul din Calea Victoriei va fi definitiv legat de numele celui de-al doilea Carol, care – ca urmare a unui incendiu devastator – l-a reclădit din temelii, realizând de fapt un nou palat, de dimensiuni mult mai mari, cu totul diferit de cel al înaintaşului său.

Istoria locului pe care s-a construit viitorul palat regal este cu mult mai veche, coborând la mijlocul secolului al XVIII-lea, când Voico Fiştu construieşte o casă cu pivniţă, pe care o va lăsa danie Mănăstirii Kreţulescu, acesta întrebuinţând-o ca magazin de desfacere a vinurilor. Pe 14 august 1812, stolnicul Dinicu Golescu cumpără casa, de la culcerul Ştefan “casa cu tot coprinsul ei, cu curtea, cu grădina, dupa cum este coprinsul ulucelor, şi cu cârciuma de la pod“. După moartea lui Golescu, moştenitorii au vândut casa statului, în 1833, aici fiind instalat Sfatul Administrativ.
În anii următori, 1834-1837, la cererea domnului Alexandru Dimitrie Ghica, ing. R.A.Borroczyn si arh. X Villacrosse au realizat planurile pentru extinderea şi modernizarea clădirii. Astfel, a fost transformată în reşedinţă domnească, primind chiar numele Curtea Domnească.
Palatul Regal a servit ca reşedinţă a suveranilor României, Carol II şi Mihai I. A fost avariat de bombardamentele aviaţiei germane din august 1944 şi renovat în anul următor. După abdicarea regelui Mihai I şi proclamarea republicii, toate bunurile mobile şi imobile ale Casei Regale au fost trecute în patrimoniul statului.
În evenimentele din decembrie 1989, clădirea Palatului a fost avariată de un puternic incendiu, faţada ciuruită de gloanţe, geamurile sparte, iar multe exponate distruse sau degradate. După lucrările de restaurare, pe 6 mai 2000 a fost redeschis Muzeul Naţional de Artă al României, căruia în 1990 i s-a atribuit întregul palat. Acesta cuprinde în aripa Kretzulescu, Galeria de Artă Europeană. În Corpul Ştirbei se află Galeria Naţională. cu două diviziuni. Prima, Galeria de Artă Veche Românească. A doua, Galeria de Artă Românească Modernă. Muzeul mai cuprinde şi o secţie de grafică şi un atelier de restaurare.
Unele săli, cum este Sala tronului, nu sunt accesibile publicului.

Mihaela Carata
www.promenada-culturala.ro

Articole Similare

Lasa un mesaj

Facebook