Home Turism Turism în Capitala – Opera Națională

A fost construită între anii 1951-1953, după planurile arhitectului Octav Doicescu (1902-1981) și Paraschiva Iubu, secondați, după un obicei al timpului, de consultanți sovietici.

Legea Teatrelor, din anul 1877, stabilea cadrul legislativ al existenței Teatrului Național, căruia i se atribuie și o secție muzicală, cu un dirijor și cu formație orchestrală stabilită, timp de câtiva ani jucându-se pe scena teatrului un număr mare de spectacole cu profil muzical-teatral.

În anul 1885, George Stephănescu (1843-1925) reușește să ofere românilor, cu propria trupă, primul spectacol de operă („Linda di Chamonix” de Donizetti), care constituie debutul stagiunii date de „Opera”, companie independentă de Teatrul Național. În perioada 1885-1921, în pofida greutăților legate de finanțare, sediu, personal artistic, au avut loc 50 de premiere. Prin hotărârea ministrului Artelor din 1921, compania „Opera” se va transforma în instituție de stat, subvenționată, cu sediul la Teatrul Liric, al cărei prim spectacol, „Lohengrin” de Wagner, dirijat de George Enescu, va avea loc pe 8 decembrie 1921. Până în 1953, când va fi inaugurat localul propriu, trupa lirică va fi găzduită de Teatrul Național și Teatrul Liric.

Hotărârea ridicării unei clădiri noi pe amplasamentul actual a fost luată încă din anul 1946, apropierea Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, ce urma să fie găzduit de România în 1953, grăbind finalizarea construcției, la care s-a lucrat inclusiv cu brigăzi de „voluntari”, de muncă patriotică. Sediul cel nou, gândit cât mai funcțional, a fost dotat la nivelul cerințelor timpului. Inaugurarea a avut loc în anul 1953 printr-un spectacol de gală oferit muncitorilor și familiilor acestora, prilej cu care dr. Petru Groza (președintele prezidiului Marii Adunări Naționale) a înmânat medalii unor membri ai echipei constructorilor.

Teatrul, conceput într-o viziune clasică, are o sală cu o capacitate de 2200 de locuri, în formă de potcoavă, înconjurată de loji și balcoane, o atenție specială fiind acordată acusticii. Fațada clădirii se remarcă prin prezența a 4 cariatide, statuile Drama și Poezia, și are, la extremități, două basoreliefuri: Muzica, realizată de Zoe Băicoianu și Boris Caragea și Dansul de Ioan Vlad. În grădina din fața edificiului a fost amplasat, la sfârșitul anului 2001, bustul lui George Stephănescu, iar spre bulevard se află monumentul lui George Enescu, opera sculptorului Ion Jalea, care îl reprezintă pe marele compozitor odihnindu-se meditativ în fotoliul său.

Mihaela Carata
www.promenada-culturala.ro

opera romana

Articole Similare

Lasa un mesaj

Facebook