SCHIMBAREA TEHNOLOGICĂ bulversează finanțele. Bitcoin s-a transformat dintr-o obsesie a anarhiștilor intr-o clasă de active de 1 trilion de dolari pe care mulți manageri de fonduri insistă că trebuie să facă parte din orice portofoliu echilibrat. Roiuri de day-trader digitali au devenit o forță pe Wall Street. PayPal are 392 de milioane de utilizatori, un semn că America recuperează decalajul față de giganții plăților digitale din China. Cu toate acestea, după cum explică reportajul special al The Economist, cea mai puțin observată perturbare de la frontiera dintre tehnologie și finanțe ar putea sfârși prin a fi cea mai revoluționară: crearea monedelor digitale guvernamentale, care au ca scop, de obicei, să permită oamenilor să depună fonduri direct la o bancă centrală, ocolind creditorii convenționali.

Aceste “govcoins” (“e-monede guvernamentale”) reprezintă o nouă întruchipare a banilor. Ele promit să facă finanțele să funcționeze mai bine, dar și să transfere puterea de la indivizi la stat, să modifice geopolitica și să schimbe modul în care este alocat capitalul. Ele trebuie tratate cu optimism, dar și cu umilință si prudență.

În urmă cu aproximativ un deceniu, în mijlocul prabusirii Lehman Brothers, Paul Volcker, fostul șef al Rezervei Federale, a spus că ultima inovație utilă a sistemului bancar a fost bancomatul ATM. De la criză încoace, industria și-a îmbunătățit jocul. Băncile și-au modernizat sistemele informatice care scârțâie. Antreprenorii au construit o lume experimentală a “finanțelor descentralizate”, din care Bitcoin este cea mai cunoscută parte și care conține o mulțime de coduri, baze de date și canale care interacționează în diferite grade cu finanțele tradiționale. Între timp, firmele de “platforme” financiare au în prezent peste 3 miliarde de clienți care utilizează portofele electronice și aplicații de plată. Alături de PayPal se află alți specialiști precum Ant Group, Grab și Mercado Pago, firme consacrate precum Visa și aspiranți din Silicon Valley, precum Facebook.

Monedele digitale guvernamentale sau ale băncilor centrale reprezintă următorul pas, dar acestea vin cu o particularitate, deoarece ar centraliza puterea în stat, în loc să o răspândească prin rețele sau să o dea monopolurilor private. Ideea din spatele lor este simplă. În loc să dețineți un cont la o bancă de retail, ați face acest lucru direct cu o bancă centrală printr-o interfață asemănătoare unor aplicații precum Alipay sau Venmo. În loc să scrieți cecuri sau să plătiți online cu un card, ați putea folosi sistemel ieftine ale băncii centrale. Iar banii dvs. ar fi garantați de deplina credință și putere a statului, nu de o bancă șubredă sau vulnerabilă. Vrei să cumperi o pizza sau să ajuți un frate falit? Nu este nevoie să vă pierdeti timpul cu centrul de apeluri al Citigroup sau să plătiți comisioanele Mastercard: Banca Angliei, Banca Federala a Americii, Banca Nationala a Romaniei, sau banca nationala a tarii dvs sunt la dispoziția dumneavoastră.

Această metamorfoză a băncilor centrale din aristocrați ai finanțelor în lucrători ai acestora pare neverosimilă, dar este în curs de realizare. Peste 50 de autorități monetare, reprezentând cea mai mare parte a PIB-ului mondial, explorează monedele digitale. Bahamas a emis monedă digitală. China a implementat proiectul pilot e-yuan la peste 500.000 de persoane. UE dorește un euro virtual (e-euro) până în 2025, Marea Britanie a lansat un grup de lucru pe tema asta, iar America, hegemonul financiar mondial, construiește un ipotetic dolar electronic.

Una dintre motivațiile guvernelor și băncilor centrale este teama de a pierde controlul. În prezent, băncile centrale exploatează sistemul bancar pentru a amplifica politica monetară. Dacă plățile, depozitele și împrumuturile migrează de la bănci către domenii digitale gestionate în mod privat, băncile centrale vor avea dificultăți în a gestiona ciclul economic și în a injecta fonduri în sistem în timpul unei crize. Rețelele private nesupravegheate ar putea deveni un vest sălbatic al fraudei și al abuzurilor privind viața privată.

Cealaltă motivație este promisiunea unui sistem financiar mai bun. În mod ideal, banii oferă o rezervă de valoare fiabilă, o unitate de cont stabilă și un mijloc de plată eficient. Banii de astăzi au note mixte. Deponenții neasigurați pot avea de suferit dacă băncile dau faliment, bitcoin nu este acceptat pe scară largă, iar cardurile de credit sunt scumpe. Monedele electronice guvernamentale ar avea un punctaj ridicat, deoarece sunt garantate de stat și utilizează un centru de plăți central și ieftin.

Prin urmare, monedele guvernamentale ar putea reduce cheltuielile de funcționare ale industriei financiare globale, care se ridică la peste 350 de dolari pe an pentru fiecare persoană de pe Pământ. Acest lucru ar putea face ca finanțele să devină accesibile pentru cele 1,7 miliarde de persoane care nu au conturi bancare. Monedele digitale guvernamentale ar putea, de asemenea, să extindă setul de instrumente ale guvernelor, permițându-le să facă plăți instantanee către cetățeni și să reducă ratele dobânzilor sub zero. Pentru utilizatorii obișnuiți, atracția unui mijloc de plată gratuit, sigur, instantaneu și universal este evidentă.

Totuși, această atractivitate este cea care creează pericole. Fără restricții, monedele guvernamentale ar putea deveni rapid o forță dominantă în domeniul financiar, în special dacă efectele de rețea ar face dificilă renunțarea la ele. Acestea ar putea destabiliza băncile, deoarece, dacă majoritatea oamenilor și firmelor și-ar depozita banii la băncile centrale, creditorii ar trebui să găsească alte surse de finanțare cu care să își susțină împrumuturile.

Dacă băncile de retail ar fi secătuite de fonduri, altcineva ar trebui să acorde împrumuturile care alimentează crearea de întreprinderi. Acest lucru ridică perspectiva îngrijorătoare ca birocrații să influențeze alocarea creditelor. În caz de criză, o debandadă digitală a economiștilor către banca centrală ar putea provoca o panică bancară.

Odată ce vor lua amploare, monedele guvernamentale ar putea deveni instrumente prin care statul ar putea controla cetățenii: gândiți-vă la amenzi electronice instantanee pentru comportament neadecvat. De asemenea, ar putea modifica geopolitica, oferind un canal pentru plățile transfrontaliere și alternative la dolar, moneda de rezervă a lumii și un pivot al influenței americane. Dominația dolarului verde se bazează parțial pe piețele de capital și pe drepturile de proprietate deschise ale Americii, cu care China nu poate rivaliza. Dar se bazează, de asemenea, pe sisteme de plată vechi, pe convenții de facturare și pe inerție, ceea ce îl face să fie predispus la perturbări. Țările mici se tem că, în loc să folosească banii locali, oamenii ar putea să treacă la monede electronice străine, provocând haos acasă.


Bani noi, probleme noi

Un spectru atât de vast de oportunități dar și pericole este descurajant. Este revelator faptul că autocrații chinezi, care prețuiesc controlul mai presus de orice altceva, limitează dimensiunea yuanului electronic și iau măsuri drastice împotriva platformelor private precum Ant. Societățile deschise ar trebui, de asemenea, să procedeze cu prudență, de exemplu, prin plafonarea conturilor în monedă digitală.

Guvernele și firmele financiare trebuie să se pregătească pentru o schimbare pe termen lung a modului de funcționare a banilor, la fel de importantă ca și saltul către monedele metalice sau cardurile de plată. Acest lucru înseamnă consolidarea legilor privind protecția vieții private, reformarea modului în care sunt administrate băncile centrale și pregătirea băncilor de retail pentru un rol mai periferic. Monedele digitale de stat reprezintă următorul mare experiment în domeniul financiar și promit să aibă consecințe mult mai importante decât umilul bancomat.