Benjamin Netanyahu revine în funcția de premier al celui mai de extremă-dreapta guvern din Israel

Cabinetul lui Netanyahu a promis să extindă coloniile din Cisiordania ocupată și să aplice alte politici antipalestiniene.

Parlamentul israelian l-a învestit pe Benjamin Netanyahu în funcția de prim-ministru, inaugurând cel mai de extremă dreapta și religios conservator guvern din istoria țării.

Netanyahu, în vârstă de 73 de ani, a depus jurământul joi, la câteva momente după ce parlamentul israelian, sau Knesset, a acordat un vot de încredere noului său guvern. Din cei 120 de membri ai parlamentului, 63 au votat în favoarea noului guvern, iar 54 au votat împotrivă.

Depunerea jurământului marchează o revenire personală la putere și sosirea unui guvern care a stârnit temeri atât în rândul palestinienilor, cât și al israelienilor de stânga.

Sara Khairat, de la Al Jazeera, care transmite din Ierusalimul de Vest, a declarat că acest lucru se pregătește de aproape două luni și este “o victorie destul de mare pentru Benjamin Netanyahu”, care s-a asociat cu o coaliție care include “un amestec de bloc ultraortodox și de dreapta”.

Coaliția, a spus Khairat, include unii dintre cei mai “de dreapta politicieni pe care i-am văzut”. “Erau la marginea politicii și acum iată-i pe scena principală”.

“Chiar dacă localnicii cu care am vorbit ne-au spus că da, procesul este democratic, ei sunt foarte îngrijorați de legile care au fost adoptate”, a declarat ea din fața parlamentului, unde israelienii de stânga s-au adunat pentru a protesta.

Netanyahu, care a fost prim-ministru între 1996 și 1999, apoi între 2009 și 2021, s-a adresat înaintea votului într-o sesiune a parlamentului israelian, sau Knesset.

Netanyahu, împreună cu partenerii săi de coaliție, are majoritatea în Knesset. El a fost huiduit în timpul discursului său în Knesset, adversarii scandând că este “slab”.

El a declarat că sfârșitul “conflictului arabo-israelian” va fi prioritatea sa principală, precum și stoparea programului nuclear iranian și consolidarea capacității militare a Israelului.

Se aștepta ca victoria lui Netanyahu în alegerile parlamentare din 1 noiembrie să pună capăt unor ani de tulburări politice în Israel, cu guverne care au căzut în mod repetat, iar alegerile au avut loc de cinci ori în mai puțin de patru ani.

O mare parte din această situație a fost rezultatul opoziției politice intense față de Netanyahu însuși, care este judecat pentru corupție, acuzație pe care o neagă.

Cu toate acestea, a fost nevoie de săptămâni de împotriviri și de introducerea unei noi legislații pentru a-i mulțumi pe partenerii săi de coaliție de extremă dreapta și ultranaționaliști, precum și pe cei din propriul său partid Likud.

Rezultatul a fost o coaliție care a numit în mod explicit extinderea coloniilor din Cisiordania ocupată, ilegală în conformitate cu dreptul internațional, principala sa prioritate.

Acest lucru reflectă pozițiile liderilor de extremă-dreapta care au primit posturi de conducere, cum ar fi liderul sionismului religios Bezalel Smotrich și liderul puterii evreiești, Itamar Ben-Gvir, care și-a exprimat anterior sprijinul pentru Baruch Goldstein, un evreu israelian care a ucis 29 de palestinieni într-un schimb de focuri la Moscheea Ibrahimi din Hebron în 1994.

Israelul se îndreaptă într-o “direcție foarte periculoasă”, a declarat pentru Al Jazeera membrul de stânga al Knesset-ului Ofer Cassif, de la un protest din fața parlamentului, adăugând că sosirea noului guvern va marca Israelul ca fiind un “stat fascist cu drepturi depline”.

“Comunitatea internațională trebuie să fie conștientă de acest lucru și să acționeze în consecință”, a adăugat Cassif.

Componența noului guvern este posibil să inflameze și mai mult relațiile cu milioanele de palestinieni care trăiesc sub ocupație israeliană.

Palestinienii s-au confruntat deja cu cel mai sângeros an din 2006 încoace, potrivit ONU, după ce guvernul israelian demisionar a lansat o ofensivă în Gaza în august, precum și raiduri aproape zilnice în Cisiordania, care au dus la zeci de crime și arestări.

Israelienii liberali și-au exprimat, de asemenea, rezerve față de noul guvern, în special față de pozițiile sale privind drepturile LGBTQ și față de pozițiile de prim rang ocupate de personalități religioase ultraconservatoare.

Președintele israelian Isaac Herzog, care ocupă un rol în mare parte ceremonial, a avertizat el însuși cu privire la potențialul rău pe care l-ar putea aduce noul guvern israelian, iar anterior a fost surprins într-un microfon fierbinte spunând că “întreaga lume” era îngrijorată de intrarea în guvern a unor figuri precum Ben-Gvir.

Netanyahu a încercat să respingă unele dintre aceste temeri.

“Vom înființa un guvern stabil pentru un mandat complet, care va avea grijă de toți cetățenii Israelului”, a declarat el miercuri, după ce susținătorii săi din Knesset au promovat legislația care a deschis calea pentru ca guvernul său să intre în funcție.

Unul dintre proiectele de lege, care permite unui ministru care execută o pedeapsă cu suspendare să intre în funcție, a fost conceput special pentru a-i permite șefului partidului ultraortodox Shas, Aryeh Deri, să devină ministru.

Cu toate acestea, o mare parte din atenția și teama detractorilor noului guvern – israelieni și palestinieni deopotrivă – s-a concentrat asupra lui Smotrich și Ben-Gvir.

Aceștia fac parte din mișcarea ideologică mai largă a sionismului religios din Israel. Partidele separate ale bărbaților au candidat pe o listă comună la alegerile din noiembrie pentru a se asigura că vor trece pragul electoral înainte de a se despărți din nou.

Smotrich și Ben-Gvir, care locuiesc amândoi în așezări ilegale din Cisiordania, vor ocupa poziții de rang înalt în noul guvern – Smotrich va fi ministru de finanțe și va avea, de asemenea, autoritate asupra așezărilor, în timp ce Ben-Gvir, care a fost condamnat în 2007 pentru “incitare împotriva arabilor” după ce a cerut expulzarea palestinienilor din Israel, va deveni ministru al securității naționale și va avea o autoritate sporită asupra poliției, inclusiv în teritoriile ocupate.

Palestinienii se tem acum că acest lucru va însemna ceea ce ei ar considera a fi politici și mai dure față de ei și se tem, de asemenea, de status quo-ul Moscheii Al-Aqsa din Ierusalimul de Est ocupat.

Vorbind miercuri, regele Abdullah al Iordaniei a avertizat Israelul să nu depășească nicio “linie roșie” în Ierusalim.

“Dacă oamenii vor să intre într-un conflict cu noi, suntem destul de pregătiți”, a declarat el într-un interviu acordat CNN.

Președintele Autorității Palestiniene (AP), Mahmoud Abbas, a declarat sâmbătă că motto-ul noului guvern israelian este “extremism și apartheid”.

Cu toate acestea, Benny Gantz, ministrul demisionar al apărării din Israel, i-a spus miercuri lui Abbas, în cadrul unei convorbiri telefonice, că este “esențial să se mențină un canal deschis de comunicare și coordonare” între AP și guvernul israelian.