Preşedintele american, Joe Biden, a anunţat luni, la Tokyo lansarea unui nou partenariat economic în Asia-Pacific. Acest Cadru economic pentru Indopacific reuneşte pentru început 13 ţări, printre care Japonia, transmite France24, citată de Rador.

Cadrul economic pentru Indopacific (Indo-Pacific Economic Framework, Ipef) nu este un acord de liber schimb, ci prevede mai multă integrare între membrii săi în patru domenii cheie: economia digitală, lanţurile de aprovizionare, energiile verzi şi lupta împotriva corupţiei.

„Este un angajament pentru a lucra cu prietenii noştri apropiaţi şi parteneri în regiune pe provocările care sunt cele mai importante pentru a asigura competitivitatea economică în secolul al XXI-lea”, a adăugat preşedintele american.

IPEF cuprinde iniţial 13 ţări: Statele Unite, Japonia, India şi Australia – cele patru state care compun formatul diplomatic „Quad” care se va întruni marţi la Tokyo – precum şi Brunei, Coreea de Sud, Indonezia, Malaezia, Noua Zeelandă, Filipine, Singapore, Thailanda şi Vietnam.

„Împărtăşim un angajament pentru o regiune indopacifică liberă, deschisă, echitabilă, inclusivă, interconectată, rezilientă, sigură şi prosperă”, au declarat într-un comunicat comun aceste ţări care reprezintă împreună circa 40% din PIB-ul mondial.

În calitate de „platformă deschisă, IPEF ar putea primi alte ţări în final, a precizat Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă.

Această iniţiativă americană pare clar destinată să dea în Asia-Pacific o alternativă la China, a doua putere economică mondială cu influenţă tot mai mare în regiune. Jake Sullivan a asigurat că este o „platformă deschisă”, deorece este concepută şi definită ca atare, dar Beijingul se simte deliberat exclus şi a anunţat-o foarte clar.

Washingtonul caută „să formeze mici clici în numele libertăţii şi deschiderii” sperând „să contracareze China”, a criticat de duminică ministul chinez al afacerilor externe, Wang Yi, care consideră proiectul american „destinat” eşecului.

Sub Donald Trump, predecesorul lui Joe Biden la Casa Albă, Statele Unite s-au retras în 2017 din Parteneriatul transpacific (TPP), un mare acord multilateral de liber-schimb care a făcut obiectul unui nou tratat în 2018 fără Washington.

Joe Biden a lăsat de asemenea să se înţeleagă că nu are nicio intenţie să relanseze mari acorduri de liber-schimb, faţă de o opinie publică americană care vede în majoritate aceste tratate ca pe o ameninţare pentru locurile de muncă din Statele Unite.

Totuşi, salutând IPEF, prim-ministrul japonez, Fumio Kishida, a repetat luni dorinţa Japoniei de a vedea Statele Unite alăturându-se în final succesorului TPP.

IPEF estre bine văzut de mediile de afaceri din Asia-Pacific, care „caută din ce în ce mai mult alternative la China”, a asigurat secretarul american pentru Comerţ, Gina Raimondo.

Diverşi experţi consultaţi de AFP au totuşi dubii deocamdată. IPEF „pare să se sprijine pe demonstraţia că Statele Unite au fost o forţă de stabilitate în regiune după Al Doilea Război Mondial şi că acest lucru justifică o aliniere la poziţia lor pe chestiuni regionale”, a estimat Robert Carnell, economist-şef în Asia-Pacific în cadrul băncii neerlandeze ING. Dar ţările emergente din regiune ar putea fi mai puţin sensibile la această moştenire istorică faţă de investiţiile chineze „pure şi dure”, a adăugat el.

Washingtonul încearcă „să semene zâzanie” cu IPEF. Dar în lipsa unui acord de liber-schimb, acest parteneriat riscă să fie „foarte moale”, cu atât mai mult cu cât multe ţări din Asia-PAcific nu vor să supere China, a apreciat Kazuhiro Maeshima, un specialist în politica americană la universitatea Sophia la Tokyo. Ilustrând această linie fragilă, prim-ministrul din Singapore, Lee Hsien Loong, a salutat IPEF, un „semn preţios” după părerea lui, că administraţia Biden „înţelege importanţa diplomaţiei economice în Asia”, apreciind drept „pozitive” şi iniţiativele economice chineze în regiune, într-un interviu acordat cotidianului japonez „Nikkei” apărut luni.

Altă slabiciune aparentă a IPEF, lipsa notabilă a Taiwanului dintre ţările participante, deşi această insulă – pe care Beijingul ar vrea s-o vadă revenind sub conducerea ei – este un hub mondial al industriei de semiconductoare şi alte tehnologii cheie. Washingtonul „vrea să-şi întărească parteneriatul strategic cu Taiwanul”, inclusiv în semiconductoare şi lanţuri de aprovizionare, dar acest lucru va avea loc „pe bază bilaterală”, a precizat Jake Sullivan.