Acasă Local Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV. După 15 ani de monitorizări, raportul este pozitiv

Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV. După 15 ani de monitorizări, raportul este pozitiv

0
Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV. După 15 ani de monitorizări, raportul este pozitiv

Comisia Europeană recomandă ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) în cazul României. După 15 ani de monitorizări, raportul Executivului UE este pozitiv. Decizia merge la Parlamentul European și la Consiliul UE.

De acum înainte, Comisia nu va mai monitoriza sau raporta cu privire la România în cadrul MCV, dar monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept. Raportarea va fi consolidată în raportul anual al Comisiei privind statul de drept, ca pentru toate statele membre.

Comisia Europeană a adoptat astăzi cel mai recent raport privind măsurile luate de România pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

Raportul face un bilanț al progreselor înregistrate în ceea ce privește recomandările restante și îndeplinirea obiectivelor de referință din cadrul MCV de la raportul MCV din iunie 2021. Raportul ia act în mod pozitiv de eforturile semnificative depuse de România pentru a pune în aplicare toate aceste recomandări prin noi acte legislative, politici și instrumente de consolidare a sistemului judiciar și de combatere a corupției.

Comisia concluzionează că progresele înregistrate de România sunt suficiente pentru a îndeplini angajamentele asumate în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi încheiate în mod satisfăcător. De asemenea, evaluarea ia în considerare evoluția peisajului privind statul de drept în UE și, în special, angajamentul deplin al României în cadrul ciclului de raportare privind statul de drept.

Printre reformele importante se numără legile justiției adoptate recent și o nouă strategie de dezvoltare a sistemului judiciar. Comisia ia act, de asemenea, de angajamentul României de a ține seama în cea mai mare măsură de avizul Comisiei de la Veneția, cu privire la legile justiției și, în general, în cazul în care sunt necesare acțiuni suplimentare.

În ceea ce privește lupta împotriva corupției, instituțiile statului își unesc forțele pentru a pune în aplicare o nouă strategie națională anticorupție, iar un bilanț pozitiv în ceea ce privește eficacitatea investigării și sancționării corupției la nivel înalt a continuat și în 2021 și 2022. Parlamentul a îmbunătățit procedura în jurul ridicării imunităților politice, iar instituțiile românești responsabile de aplicarea normelor privind integritatea și conflictele de interese, precum și de gestionarea și recuperarea bunurilor infracționale, au funcționat în mod eficient.

În cele din urmă, România înregistrează progrese rapide în ceea ce privește revizuirea codurilor sale penale, precum și consolidarea cadrului său de integritate. Finalizarea acestor reforme importante reprezintă, de asemenea, etape importante în cadrul Planului de redresare și de reziliență al României, iar Comisia va continua să coopereze cu România pentru ca acestea să fie realizate cu succes, în conformitate cu legislația UE și cu standardele internaționale de combatere a corupției.

Este important ca România să continue să lucreze în mod consecvent la transpunerea în legislație concretă a angajamentelor rămase specificate în raport și la continuarea punerii în aplicare, în cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept și cu sprijinul altor părți ale setului de instrumente ale UE privind statul de drept.

MCV poate fi revocat printr-o decizie a Comisiei. În conformitate cu actele de aderare, care constituie temeiul juridic pentru deciziile MCV, „Comisia informează Consiliul în timp util înainte de a revoca măsurile de salvgardare [MCV] și ia în considerare în mod corespunzător orice observații ale Consiliului în această privință”.

Ridicarea MCV până la final de an poate fi criteriul decisiv pentru aderarea la Schengen.

Premierul olandez, Mark Rutte, a reafirmat, luna trecută, în parlamentul naţional că, în principiu, nu există nimic împotriva aderării Bulgariei şi României la Schengen, la care cele două ţări se pot alătura când sunt pregătite. Pentru ambele ţări este nevoie de o actualizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), mai spunea Rutte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.