După doi ani de secetă extremă, pământul a primit în sfârșit suficientă apă încât fermierii spun că vom avea un an agricol bun.

Iar asta grație ploilor din toamnă și din primăvară, care au făcut minuni pentru lanurile de grâu, rapiță și floarea soarelui. În unele zone, agricultorii speră la o producție și cu o treime mai mare față de anul pandemiei.

În aprilie anul trecut, în Timiş, au căzut doar cinci litri de apă pe metrul pătrat, prea puţin pentru grâu și rapiță, drept urmare fermierii au avut pierderi semnificative.

Din toamnă, situația s-a schimbat, iar anul acesta, tot în aprilie, au căzut aproape 30 de litri pe metrul pătrat.

Alexander Degianski, fermier: ”Culturile arată mult mai bine faţă de ce ne-am obişnuit în ultimii trei ani. Am avut parte de aproape doi ani de secetă”.

Nicolaie Apopi cultivă cereale în Timiş, pe 2.500 de hectare. În ultimii doi ani, producția a fost atât de scăzută încât abia a reușit să își acopere cheltuielile, de investiții nici nu a putut fi vorba.

Nicolaie Apopi, fermier: “La această oră culturile de grâu, răpiță şi orz sunt trecute de riscul de a avea pierderi însemnate, dacă în anii trecuţi am avut producţii de 2.8 tone la hectar, anul acesta sperăm să obţinem între 6 şi 7”.

În Bihor, spicele de grâu sunt sănătoase şi viguroase, cu toate că au înfruntat câteva episoade de îngheţ-dezgheţ la începutul primăverii. Fermierii sunt încrezători că recolta va fi mai bună decât în anii trecuţi.

Ioan Matiu are peste 100 de hectare cu grâu şi floarea soarelui lângă Salonta.

Ioan Matiu – fermier: “Probabil cu 10-20 la sută, producţiile de grâu vor fi mai mări. Sperăm şi la floarea-soarelui şi la porumb să avem o recoltă bună anul ăsta”.

Nicolae Hodisan – Direcția Agricolă Bihor: ”În judeţul Bihor există aceste premise că, în acest an, producţiile la cereale păioase de toamnă şi răpiță să fie bune spre foarte bune”.

În cazul rapiței, agricultorii speră la o producție și cu 50% mai mare decât anul în 2020.

O parte din producţia de răpiță este folosită pentru a obţine ulei, iar mare parte pleacă la export unde este folosită pentru biodiesel.

Meteorologii spun că nivelul de umiditate din sol s-a refăcut în multe zone ale ţării, mai puţin în Dobrogea.

Silvia Barbu, director Centrul Meteorologic Banat-Crișana: ”Acum vorbim de o aprovizionare cu umezeală în sol mai mult decât satisfăcătoare, avem chiar exces de umezeală în anumite zone, în timp ce anul trecut vorbeam de secetă moderată şi secetă extremă”.

Marinel Horablaga – Director Staţiunea de Cercetare Lovrin: ”Având ponderea în PIB-ul României a agriculturii, înseamnă mult. Pentru că aţi văzut că şi în anii precedenţi, când spuneam că am făcut producţii mari că am realizat ce ne-am propus, în condiţiile în care anul trecut au fost producţii aşa mici, nici venituile la bugetul de stat nu sunt atât de mari”.

Potrivit agriculturilor, producția putea fi şi mai bună, dacă temperaturile erau constante şi nu existau diferenţe mari de la o zi la alta.