Președintele și guvernul finlandez au anunțat duminică în mod oficial că țara nordică va depune cererea de aderare la NATO, deschizând calea pentru extinderea alianței militare occidentale, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Președintele Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin au făcut anunțul în cadrul unei conferințe de presă comune la Palatul Prezidențial din Helsinki.

„Aceasta este o zi istorică. O nouă epocă începe”, a declarat Niinisto. Marin a afirmat că speră ca Parlamentul finlandez să confirme decizia de a solicita aderarea la NATO în următoarele zile și a spus că speră că aprobarea se va baza pe un mandat puternic.

Vorbind alături de președintele Finlandei la Helsinki, ea a declarat că amândoi au fost în contact strâns cu țările membre NATO, iar NATO însăși le mulțumește pentru sprijinul primit până acum.

„În Finlanda ne așteaptă încă procesul parlamentar, dar am încredere că parlamentul va dezbate această decizie istorică cu determinare și responsabilitate”, a spus ea, citată de BBC.

Parlamentul finlandez este așteptat să aprobe decizia în zilele următoare, dar aceasta este considerată o formalitate.

O cerere oficială de aderare va fi apoi depusă la sediul NATO din Bruxelles, cel mai probabil la sfârșitul săptămânii viitoare.

Finlanda împarte o graniță de 1300 de kilometri cu Rusia și a purtat cu două războaie cu vecinul său, înainte de a-și declara neutralitatea în anul 1948. Între 1939 și 1940, Finlanda a umilit Uniunea Sovietică, provocându-i pierderi imense într-un război de patru luni, dar a rămas repede fără muniție și a fost nevoită să ceară pace și să cedeze 10% din teritoriul său.

Ulterior, în 1941, Finlanda a atacat URSS alături de Germania nazistă (împreună cu România, Ungaria, Italia și Slovacia), a asediat Leningradul și a decis să iasă din război abia în toamna anului 1944, ca urmare a înaintării sovieticilor spre vest. În timpul Războiului Rece, Finlanda s-a abținut de la a critica în vreun fel Uniunea Sovietică și a devenit membră a Uniunii Europene în 1995.