În Franța, Le Monde are ca principal titlu astăzi criza submarinelor: Pactul militar Aukus dintre Statele Unite, Australia și Regatul Unit, care a luat de sub nasul Franței un imens contract semnat în 2016 cu Canberra pentru livrarea a douăsprezece submarine, a declanșat o criză politică între Paris și Washington.
„Apoplectică. Un șoc! Abandonată”. Franța a reacționat „cu furie”, pentru a-și exprima amărăciunea, joi, 16 septembrie, a doua zi după anunțarea pactului Aukus, relatează la rândul său Politico.
„Politicienii francezi au fost rareori atât de duri în declarațiile lor împotriva unui aliat, sau chiar împotriva unui inamic”, observă site-ul Politico. „Pentru ei, Statele Unite sub președintele Joe Biden nu s-au schimbat deloc după Trump, Australia este neloială, iar Regatul Unit este atât de demn de dispreț, încât nici nu merită să fie menționat”.
Pentru The Guardian, limbajul folosit joi de ministrul francez al afacerilor externe, Jean-Yves Le Drian, este „fără precedent”. „Această decizie unilaterală, brutală, imprevizibilă este foarte asemănătoare cu ceea ce făcea Donald Trump”, a spus ministrul francez. „Sunt furios și trist. Așa ceva nu se face între aliați. Este într-adevăr un pumnalîn spate.”
Odată cu pactul Aukus, din care Franța este exclusă, Parisul a pierdut un contract în valoare de peste 50 de miliarde de euro, care prevedea livrarea în Australia a douăsprezece submarine de tip convențional. Conform noului acord, Canberra va cumpăra acum submarine nucleare, a căror tehnologie va fi furnizată de Statele Unite și Regatul Unit.
Chiar și mai mult decât pe Australia, Franța e supărată pe SUA. În Australia, Sydney Morning Herald a vorbit cu Gérard Araud, fost ambasador al Franței în Statele Unite, care rezumă totul astfel:
„Lumea este o junglă. Acesta e tristul adevăr cu care Franța tocmai se confruntă, această înjunghiere pe la spate comisă de Statele Unite și Regatul Unit „.
New York Timesestimează că „nivelul furiei franceze amintește de acrimonia dintre Paris și Washington în 2003, în timpul războiului din Irak, cu o utilizare a limbajului și insultelor niciodată văzută de atunci”.
„Oficialii francezi au descris excluderea Franței – membru al NATO – din noul parteneriat militar dintre Marea Britanie, Australia și SUA ca un moment cheie care va săpa și mai mult prăpastia dintre aliați”.
Poate pentru că americanii au memoria scurtă, ironizează The Atlantic. Un înalt oficial al lui Joe Biden spunea miercuri, cerând să i se păstreze anonimatul, că Marea Britanie și Australia sunt „cei mai vechi aliați” ai Americii. Franța va fi încântată să audă asta, ea care a fost un aliat al Statelor Unite încă de la naștere, când francezi au luptat pentru independența americană… de Anglia!”
Franța nu e singura care a văzut roșu după anunțarea pactului Aukus. China, vizată în mod limpede de această nouă alianță militară, a considerat decizia „total iresponsabilă”, lucru semnalat de agenția oficială Chine Nouvelle. Cooperarea militară începută odată cu livrarea submarinelor nucleare Australiei va „submina pacea și stabilitatea regională, va intensifica cursa înarmărilor și va da o dură lovitură eforturilor de neproliferare nucleară”, a spus Pekinul.
Este, de asemenea, o lovitură pentru strategia indo-pacifică a președintelui francez Emmanuel Macron și pentru impulsul său pentru autonomie strategică europeană, în ciuda faptului că are una dintre cele mai capabile armate din lume.
Toate acestea îl presează pe Macron cu șapte luni înainte de alegerile prezidențiale franceze, în care se așteaptă ca acesta să caute un al doilea mandat. Pierderea contractului ridică mari semne de întrebare cu privire la situația financiară a constructorului naval francez Naval Group și la posibile concedieri. Și le dă hrană celor din opoziție care doresc legături și mai strânse cu Rusia și o mai mare distanță față de alianța transatlantică.
Mai mulți oficiali francezi care cunosc direct situația, vorbind sub protecția anonimatului din cauza sensibilității problemelor, spun că Australia a informat Franța că pune capăt contractului de achiziționare a 12 submarine convenționale cu doar câteva ore înainte ca Biden, premierul australian Scott Morrison și premierul britanic Boris Johnson să țină o conferință de presă comună pentru a anunța noul parteneriat trilateral.
Statele Unite nu au făcut nicio încercare de a organiza consultări de fond înainte de timp pentru a-i permite lui Macron să salveze aparențele. Oficialii francezi au aflat de iminentul anunț dintr-un articol POLITICO.
Între timp, singura replică de laudă a lui Biden la adresa Franței în timpul anunțului său a fost percepută la Paris mai degrabă ca un afront condescendent decât ca un semn de apreciere.
„Franța, în special, are deja o prezență substanțială în Indo-Pacific și este un partener și aliat cheie în consolidarea
securității și prosperității regiunii”, a declarat Biden. „Statele Unite așteaptă cu nerăbdare să colaboreze îndeaproape cu Franța și cu alte țări-cheie pe măsură ce mergem mai departe.”
Ambasada Franței la Washington a anulat în semn de protest o recepție pe care urma să o organizeze vineri pentru a marca cea de-a 240-a aniversare a bătăliei de la Chesapeake, care comemorează o victorie navală franceză asupra unei flote britanice în timpul Revoluției americane.
În privat, francezii au luat în derâdere Marea Britanie ca fiind un un intrus în noul parteneriat trilateral, încercând cu disperare să arate că are influență diplomatică globală după Brexit.
Joi seară, Macron a fost gazda cancelarului german Angela Merkel la Palatul Elysée. Niciunul dintre cei doi nu a menționat noul parteneriat australian-american-britanic în declarațiile lor către presă. În schimb, amândoi au menționat regiunea Indo-Pacific în termeni generali, ca parte a unei lungi liste de probleme pe care le vor discuta în timpul dineurilor individuale și de lucru.
Miniștrii de externe australian, francez și indian urmau să aibă o reuniune trilaterală în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite săptămâna viitoare la New York. Această reuniune a fost anulată ca răspuns direct la decizia Australiei. Consilierii pregătiseră încă de miercuri întâlnirea.
Oficialii anticipează că relațiile cu Australia se vor răci în viitorul imediat și intenționează să ceară despăgubiri corespunzătoare.
„Vom analiza foarte atent clauzele contractuale”, a declarat Parly joi. „Ne vom proteja interesele și le vom apăra”.
