În timpul unei vizite la Kiev, unde liderii ucraineni sunt îngrijorați de o posibilă invazie rusă la scară largă, ministrul german de externe Annalena Baerbock a reluat poziția cancelarului german Olaf Scholz privind cererile Ucrainei de a cumpăra arme.
“Poziția noastră restrictivă față de furnizarea de arme este bine cunoscută și își are rădăcinile în istorie”, a declarat ea.
Dar acest lucru este înșelător.
Baerbock poate reprezenta noua coaliție de guvernare care se opune vânzării de arme către țări din afara UE și NATO, dar, în prezent, Germania este clasată pe locul patru în topul celor mai mari exportatori de arme la nivel mondial, iar beneficiarii acestor arme nu se limitează la aliații NATO sau la guvernele democratice.
Înainte de a părăsi mandatul anul trecut, cancelarul german de atunci, Angela Merkel, a aprobat tranzacții de armament cu Egiptul, condus de Abdel al-Fattah al-Sisi, care a ajuns la putere în 2013 printr-o lovitură de stat militară în 2013 și al cărui regim a fost criticat pentru încălcări ale drepturilor și represiune.
Germania ar fi vândut Egiptului trei fregate navale, precum și sisteme de apărare aeriană.
Potrivit televiziunii germane de stat Deutsche Welle, contractele de armament semnate de Merkel la finalul mandatului său au stabilit recorduri de venituri, totalizând 5,6 miliarde de dolari pentru anul 2021.
Egiptul nu este singura țară autoritară căreia Germania i-a vândut arme. Deși a încetat vânzările de arme către Arabia Saudită în 2018, a vândut către alte state din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite (EAU) și Qatar. Aceste țări, alături de Arabia Saudită și Egipt, au jucat un rol controversat în războiul civil în curs de desfășurare din Yemen.
Desigur, SUA au fost criticate și pentru vânzările de arme către țări precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. În 2021, administrația Biden a încercat să oprească furnizarea de arme “ofensive” către Arabia Saudită, dar cooperarea continuă. Spre deosebire de Germania, însă, SUA a furnizat ajutor militar letal Ucrainei, mai ales racheta antitanc FGM-148 Javelin.
În plus, încă din primele zile ale războiului susținut de Rusia în regiunea ucraineană Donbas, SUA au furnizat ajutoare defensive și neletale, cum ar fi radarele de contra-baterie folosite pentru a localiza artileria inamică și dispozitive de vedere pe timp de noapte. (Cu toate acestea, reticența SUA de a oferi ajutor letal la începutul conflictului a fost criticată de ucraineni și de alte persoane).
Mergând mai departe în timp, Germania a exportat, de asemenea, de ani de zile arme în Turcia, inclusiv tancuri de luptă principale Leopard 2. Ambele țări sunt membre ale alianței occidentale NATO, a cărei expansiune Rusia o citează în mod îndoielnic ca fiind amenințarea la adresa securității care a instigat acumularea de trupe în afara Ucrainei.
Egiptul, Emiratele Arabe Unite și Turcia au fost acuzate că susțin părțile beligerante în războiul civil din Libia, în ciuda unui embargo internațional asupra armelor.
Pe lângă vânzări, producătorii germani de arme fac bani și din acordurile de licență care permit țărilor străine să fabrice arme germane. În ciuda profiturilor record, aceste vânzări au fost realizate în mare parte sub guvernul anterior, care a fost înlocuit în 2021 de o coaliție formată din SPD (social-democrați), Verzi și Democrații Liberi.
La sfârșitul anului trecut, Baerbock a anunțat că se lucrează la o legislație care să limiteze și mai mult vânzările de arme către țări terțe, adică state din afara Uniunii Europene și din afara NATO. Rămâne de văzut cât de restrictivă va fi noua politică dacă va fi adoptată. Și, în timp ce noul guvern își exprimă opoziția față de tipul de tranzacții cu arme pe care le-a făcut guvernul Merkel, refuzul de a furniza arme pentru Ucraina a fost consecvent încă din 2014.
În aceeași zi cu vizita lui Baerbock, Regatul Unit și-a semnalat poziția prin trimiterea la Kiev a unui avion cargo C17 al Royal Air Force C17 încărcat cu arme antitanc ușoare. De asemenea, Regatul Unit a anunțat că va trimite un mic contingent al forțelor sale speciale pentru a ajuta la instruirea personalului militar ucrainean. Canada îi urmează exemplul.