Companii precum Exit se ocupă de demisii în numele angajaților japonezi care sunt prea nervoși pentru a-și confrunta șeful.

Când Toshiyuki Niino a vrut să renunțe la un loc de muncă la care era nefericit, în urmă cu câțiva ani, s-a chinuit să-și facă curaj să se confrunte cu șeful său.

După ce a lucrat la alte câteva locuri de muncă japoneze, Niino știa că decizia sa va întâmpina rezistență.

“Când încerci să demisionezi, te fac să te simți vinovat”, a declarat pentru Al Jazeera Niino, care locuiește în Kamakura, un oraș de coastă situat la aproximativ 65 km sud de Tokyo.

“Ei încearcă să te facă să te simți rușinat și vinovat că ai renunțat la locul de muncă în mai puțin de trei ani, iar mie mi-a fost foarte greu”.

Experiența lui Niino i-a dat o idee lui și prietenului său din copilărie, Yuichiro Okazaki: Ce-ar fi dacă ai putea evita chinul de a renunța la locul de muncă dacă ai convinge pe altcineva să o facă în locul tău?

Așa a început Exit, o companie nou înființată care se ocupă de situația ciudată a concedierii în numele angajaților japonezi cărora le este prea rușine sau jenă să o facă singuri.

Pentru o taxă de 20.000 de yeni (144 de dolari), Exit va contacta angajatorul clientului pentru a-l informa despre decizia de a demisiona, permițându-i angajatului să evite orice confruntare anxiogenă cu superiorii săi.

De la lansarea sa în 2017, modelul de afaceri al Exit a fost adoptat de aproximativ două duzini de alte companii, generând o industrie de nișă a externalizării demisiei în Japonia.

Niino a declarat că majoritatea clienților săi sunt bărbați în vârstă de 20 de ani și că afacerea sa primește aproximativ 10.000 de solicitări în fiecare an, deși nu toți cei care intră în contact folosesc în cele din urmă serviciul.

“Cele două motive principale pe care le văd sunt că le este frică de șeful lor, astfel încât nu pot spune că vor să demisioneze, dar și sentimentul de vinovăție pe care îl au pentru că vor să demisioneze”, a spus el.

Niino crede că popularitatea serviciului ar putea avea legătură cu aspecte ale culturii japoneze care descurajează disonanțele și promovează ideea că succesul necesită un angajament pe termen lung.

“Se pare că, dacă renunți sau nu termini, este ca un păcat”, a spus el. “Este ca și cum ai făcut un fel de greșeală rea”.

Japonia, unde angajarea pe viață a fost norma pentru cea mai mare parte a secolului al XX-lea, este cunoscută de mult timp pentru o cultură a muncii pedepsitoare care încurajează atât orele lungi, cât și serviciul îndelungat.

Deși se află pe o tendință de scădere, proporția de lucrători care lucrează mai mult de 60 de ore pe săptămână – aproximativ 6 la sută – este printre cele mai ridicate din OCDE.

“Karoshi”, un termen inventat în anii 1970 pentru a descrie moartea cauzată de munca excesivă, este recunoscut oficial ca fiind cauza a sute de decese cauzate de boli cardiovasculare și sinucideri în fiecare an.

În timp ce sistemul tradițional japonez de angajare pe viață a slăbit în ultimele decenii, lucrătorii japonezi încă își schimbă mai rar compania și se bazează mai mult pe salariul bazat pe vechime, în comparație cu omologii lor din alte țări.

În 2019, durata medie de vechime în muncă într-o companie japoneză a fost de 12,4 ani, comparativ cu media OCDE de 10,1 ani. De asemenea, Japonia a avut a treia cea mai mare primă salarială pentru munca neîntreruptă în aceeași companie timp de cel puțin 20 de ani, după Turcia și Coreea de Sud, potrivit unui studiu OCDE din 2018.

În timp ce Exit a exploatat o cerere în Japonia care nu era satisfăcută anterior, nu toată lumea este impresionată de industria pe care a generat-o.

Koji Takahashi, manager la o companie de inginerie din Tokyo, a fost atât de surprins când a primit un telefon de la o agenție care l-a informat că un angajat junior a demisionat după câteva zile de muncă, încât i-a vizitat pe părinții angajatului pentru a confirma vestea.

“Le-am dat părinților cartea mea de vizită, m-am prezentat ca manager senior al companiei al cărui fiu se angajase de curând și le-am explicat situația”, a declarat Takahashi pentru Al Jazeera.

“Le-am spus că voi accepta demisia așa cum a dorit, dar aș dori ca el să mă contacteze mai întâi pentru a confirma siguranța sa”.

Takahashi a declarat că decizia angajatului de a folosi o agenție de externalizare a demisiei i-a afectat negativ impresia despre caracterul său.

“M-am gândit că, dacă cineva nu poate demisiona fără să apeleze la acest tip de serviciu, este propria sa pierdere și că este o personalitate nefericită care nu vede munca decât ca pe un mijloc de a face rost de bani.”

Niino a declarat că afacerea sa a primit o primire glacială din partea unor angajatori, dar alții au fost recunoscători că au primit un feedback sincer despre condițiile de la locul de muncă.

“De obicei, nu spun adevăratul motiv pentru care au vrut să demisioneze, cum ar fi, de exemplu, că nu le place șeful”, a spus el.

“De obicei, dau o scuză slabă, cum ar fi că trebuie să plece pentru a avea grijă de familie. Dar, prin intermediul serviciului nostru, persoana care renunță la locul de muncă își dă o părere sinceră despre motivul pentru care vrea să renunțe.”

Niino recunoaște că ar fi ideal dacă japonezii s-ar simți mai confortabil să fie ei înșiși înși autentici, ceea ce, în opinia sa, este dificil într-o “societate închisă” în care armonia este primordială.

Dar până când acest lucru se va întâmpla, în ceea ce îl privește, întreprinderile ca a sa oferă un serviciu social valoros.

“Unii dintre clienți au spus că au avut gânduri sinucigașe cu privire la faptul că lucrau pentru compania lor, dar au încetat să se mai gândească la asta după ce au fost ajutați de noi”, a declarat Niino. “Am primit o mulțime de aprecieri”.

“Lumea noastră nu este atât de ușor de reparat sau de schimbat”, a adăugat el. “Conducem această companie de șase ani și numărul de clienți este în creștere, așa că presupun că asta înseamnă că nu s-a schimbat nimic. Nu cred că se va schimba în următorii 100 de ani.”