Dacă toţi vor termina cei şase ani de studiu, universitatea ar încasa în total 21 de milioane de euro numai de pe urma acestei generaţii.

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi (UMF) şi-a ocupat o mare parte dintre locurile puse la bătaie pentru candidaţii pe cont propriu valutar, după un an în care a schimbat metodologia şi paradigma pentru admiterea străinilor. Conform informaţiilor obţinute de către „Ziarul de Iaşi“, peste 500 de studenţi au fost declaraţi admişi şi au completat integral toţi paşii necesari înscrierii pentru a putea veni din toamnă la UMF. Concurenţa la domeniile principale a fost anul acesta una dincolo de aşteptări: cea mai mare fiind la medicină generală, predarea în limbă franceză, unde au fost aproape 4 candidaţi pe un loc.

În mod concret, în total la UMF au fost depuse peste 1.800 de dosare, dintre acestea 1.284 au fost declarate eligibile şi au fost candidaţii au fost triaţi în funcţie de un punctaj stabilit în urma documentelor depuse de către aceştia. La medicină generală, cu predare în limba franceză, au fost 633 de dosare eligibile pe 150 de locuri disponibile conform cifrei de şcolarizare. La medicină generală, limba engleză, au fost 374 de dosare depuse, 221 declarate eligibile, pe 200 de locuri, în timp ce la medicină dentară, limba franceză, au fost 445 de dosare depuse, dintre care 342 eligibile, pe 100 de locuri disponibile. Aceste trei specializări au fost cele mai căutate din cele nouă puse la dispoziţie de către UMF, cu predare în limba engleză, franceză şi în română.

Ecuaţia financiară pentru universitate este una profitabilă: 500 de studenţi care plătesc o taxă de 7.000 de euro pe an reprezintă 3,5 milioane de euro din taxe doar în primul an de studiu. Dacă toţi cei 500 ar termina cei şase ani de studiu, UMF ar încasa în total 21 de milioane de euro doar din taxele acestei generaţii.

Prof.dr. Radu Iliescu, prorector al UMF Iaşi, a explicat pentru „Ziarul de Iaşi“ că universitatea nu a ţinut morţiş să acopere toate locurile. Pe specializările unde a fost o concurenţă ridicată, au fost clasificaţi după grila aprobată în Senat toţi cei care au depus dosare, fiind contactaţi cei mai buni, cu o marjă de eroare de 50 de dosare.

„Nu am vrut să coborâm sub o linie şi să ocupăm toate locurile disponibile. Să spunem că am avut 150 de locuri, astfel că i-am luat pe primii 150, plus următorii 50, fiindcă am vrut să luăm vârful, «best of the best» dintre cei înscrişi. Ne-am luat şi o marjă de eroare fiindca unii se pot retrage sau şi-au depus dosarele în mai multe locuri. A fost un triaj calitativ al candidaţilor acolo unde am putut“, a explicat prof.dr. Radu Iliescu.

Diferenţa majoră faţă de anii anteriori a ţinut de eli­minarea completă a notei de la examenul de bacalaureat în realizarea punctajului pentru admitere. Toţi candidaţii, în final, nu pot fi admişi dacă nu promovează examenul de bacalaureat sau echivalentul din ţara lor, însă UMF a decis anul acesta să urmeze modelul unor instituţii de învăţământ superior din vestul Europei. În mod concret, s-a decis ca importanţa majoră la admitere să o aibă notele din timpul anilor de studiu, de liceu, ponderea cea mai mare având-o disciplinele care au o legătură cu ştiinţele vieţii: biologie, chimie sau fizică.

„Nu ne-am mai luat după bacalaureat pentru ierarhizare. Am făcut asta pentru a putea face admiterea şi ierarhizarea înainte ca ei să dea bac-ul, aşa cum fac marile universităţi. Selecţia se face pe alte criterii, dar evident că trebuie să iei bacalaureatul. Însă selecţia şi promisiunea locului se face cu mult înainte“, a spus prof.dr. Radu Iliescu.

Un alt criteriu important introdus anul acesta a fost cel al scrisorilor de recomandare din partea a doi profesori de liceu. UMF a solicitat ca în aceste scrisori să fie apreciată capacitatea de a beneficia de formare medicală. Totodată, au fost luate în considerare şi activităţile de voluntariat desfăşurate de candidaţi în timpul liceului. Tot de anul acesta, UMF a mai impus o regulă importantă: studenţii nu se mai pot înscrie pe locurile de predare cu taxa în valută la limbile engleză sau franceză dacă nu au făcut patru ani de liceu într-o altă ţară decât în România.

„Am făcut selecţia mult mai devreme pentru a ne asigura o bază mare de candidaţi, buni, de calitate, ca să nu prindem ce a rămas după ce s-a organizat admiterea la alte universităţi din lume, ţinând cont de faptul că vorbim de candidaţi internaţionali“, a concluzionat prof.dr. Radu Iliescu.