Mașinile electrice reaprind războiul comercial transatlantic. Europa este indignată de o subvenție generoasă care încurajează consumatorii americani să „cumpere produse americane” atunci când vine vorba de mașini mai ecologice.

Dacă ați crezut că războaiele comerciale transatlantice sunt o relicvă uitată a președinției lui Donald Trump, mai gândiți-vă o dată.

UE amenință să scoată artileria grea dacă Washingtonul nu-și modifică noile credite fiscale pentru vehiculele electrice, care îi vor stimula pe consumatorii americani să „cumpere american” atunci când vine vorba de a-și lua o mașină mai ecologică.

Întrucât europenii își bazează ambițiile industriale pe tranziția către tehnologia vehiculelor electrice, disputa va fi elefantul din încăpere atunci când șeful UE pentru comerț, Valdis Dombrovskis, se va întâlni joi cu omologul său american Katherine Tai (virtual).

„Acest lucru are potențialul de a deveni un nou Airbus-Boeing”, a declarat un diplomat comercial al UE, referindu-se la războiul comercial transatlantic de 17 ani privind subvențiile acordate producătorilor de avioane Airbus și Boeing.

Comisia Europeană a criticat măsura americană ca fiind „o nouă și semnificativă barieră comercială transatlantică din partea SUA”. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că UE va lua în considerare toate opțiunile, inclusiv intentarea unui proces împotriva SUA la Organizația Mondială a Comerțului.

După ani de zile în care s-a încercat cu succes rezolvarea conflictelor comerciale transatlantice, noile subvenții aruncă o piatră de moară, chiar în momentul în care Occidentul încearcă să creeze un front economic unit împotriva Rusiei și în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice.

„Am putea face fără un iritant comercial suplimentar între parteneri într-un context global atât de dificil”, a declarat Bernd Lange, președintele comisiei pentru comerț din Parlamentul European.

Noile credite fiscale pentru vehiculele electrice fac parte dintr-un uriaș pachet de măsuri fiscale, climatice și de sănătate, cunoscut sub numele de Inflation Reduction Act, care a fost adoptat de Congresul american în luna august.

Ideea principală este că un consumator american poate solicita rambursarea a 7.500 de dolari din valoarea unei mașini electrice din factura fiscală. Dar pentru a beneficia de acest credit, mașina trebuie să fie asamblată în America de Nord și să conțină o baterie cu un anumit procent de metale extrase sau reciclate în SUA, Canada sau Mexic. Aceste reguli devin mai stricte în timp, ceea ce le dă timp producătorilor americani să se pregătească.

Proiectul de lege urmărește să reducă dependența SUA de țări precum China pentru materialele esențiale din industria automobilelor electrice. Acesta dorește să ajute tranziția către vehiculele electrice și, în același timp, să creeze locuri de muncă în SUA, un obiectiv politic cheie pentru președintele Joe Biden.

Într-adevăr, SUA a folosit necesitatea unei abordări comune față de China în argumentul său de ripostă la criticile UE.

„Acest proiect de lege oferă stimulente puternice pentru a reduce dependența noastră de China pentru materialele esențiale care vor alimenta această industrie cheie și așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu aliații și partenerii pentru a avansa obiectivele noastre climatice, pentru a consolida și diversifica lanțurile noastre de aprovizionare și pentru a aborda preocupările noastre comune cu privire la politicile și practicile Chinei care nu sunt de piață”, a declarat Adam Hodge, un purtător de cuvânt al biroului reprezentantului comercial Tai.

David Kleimann, expert în comerț la centrul de reflecție Bruegel, nu a fost impresionat de poziția SUA, despre care a susținut că a marcat un regres pentru eforturile Comisiei Europene de a clarifica relațiile economice cu SUA.

„După ce au inventat anul trecut conceptul de ‘friend-shoring’, [Reprezentantul SUA pentru Comerț], Trezoreria și filialele par să fi rămas încet, dar sigur, fără inovații semantice pentru a masca politicile vădit protecționiste – ‘near-shoring’ fiind cea mai recentă creație de cuvinte oarecum demnă de dispreț”, a declarat Kleimann.

Grupul de lobby auto ACEA din UE a declarat că măsurile subminează normele OMC și, de asemenea, ar încetini trecerea la vehiculele electrice, deoarece cerințele privind conținutul local pentru baterii nu reflectă „așteptările rezonabile” pentru construirea unui lanț de aprovizionare local cu baterii.

UE a avertizat că astfel de credite fiscale nu ar trebui să facă distincție între producătorii auto străini și cei autohtoni. Comisia Europeană a calificat proiectul de lege drept „discriminatoriu”, care încalcă normele OMC și a afirmat că riscă să submineze ambițiile comune ale UE și SUA în materie de climă. Bruxelles-ul analizează acum dacă să urmeze exemplul Coreei de Sud și să inițieze un proces la Organizația Mondială a Comerțului, deși diplomații comerciali ai UE trebuie să discute încă modul în care să gestioneze noul iritant comercial.

Lange, persoana de referință a Parlamentului pentru relațiile comerciale transatlantice, a declarat că UE ar trebui să ia în considerare inițierea unui caz la OMC dacă SUA nu reușește să răspundă preocupărilor UE „într-un termen rezonabil”.

Dacă Bruxelles va ajunge în cele din urmă la OMC, drumul spre o soluție va fi lung.

Organul de apel al OMC, cel mai înalt organism de soluționare a litigiilor comerciale din lume, se află încă în limbo din cauza unui blocaj american împotriva numirii de noi judecători, din cauza plângerilor privind modul de funcționare a acestuia. Dar, de asemenea, SUA nu au semnat pentru instanța interimară care a fost creată în absența sa, ceea ce ar face dificilă pentru Bruxelles aplicarea oricăror victorii asupra Washingtonului.

Tocmai pentru a aborda acest tip de situații, UE a introdus anul trecut noi reguli de aplicare, care permit represalii atunci când un litigiu comercial este blocat la OMC.

Kleimann a declarat că este probabil ca Comisia să procedeze cu prudență pentru a încerca să găsească o soluție diplomatică, cum ar fi eliminarea măsurii sau concesii în alte domenii. Dar a recunoscut că șansele unei astfel de rezolvări sunt scăzute și a avertizat că această dispută ar putea foarte bine „să ducă în cele din urmă la prima măsură unilaterală de retorsiune a UE în temeiul regulamentului de aplicare reformat”.

Acest lucru riscă să declanșeze o spirală descendentă politizată de măsuri tarifare de retorsiune, ceea ce aduce amintiri sumbre ale războaielor comerciale transatlantice sub Trump, care susținuse că „războaiele comerciale sunt bune și ușor de câștigat”.

De când Dombrovskis a preluat portofoliul comercial al UE în urmă cu doi ani, el s-a prezentat ca un pacificator transatlantic. În ultimii ani, Washingtonul și Bruxellesul au încheiat un armistițiu în disputa lor mocnită cu privire la subvențiile plătite producătorilor de avioane și la tarifele la oțel lansate unul împotriva celuilalt.

Bruxelles și Washington au înființat, de asemenea, un nou organism care își propune să lase în urmă antagonismul din epoca Trump pentru a coopera în domenii precum robotica, microcipurile și inteligența artificială. Bruxellesul este frustrat că creditul fiscal nu a fost adus în discuție în cadrul reuniunilor tehnice în contextul acelui Consiliu pentru comerț și tehnologie, au declarat doi diplomați europeni.

Dar nu doar lipsa de comunicare a dus la neînțelegeri – ci și politica în sine. Atunci când UE și SUA căutau un compromis privind tarifele la oțel, exista o înțelegere generală în capitalele UE cu privire la marja de manevră limitată de care dispunea Biden, mai ales că producătorii de oțel, sindicatele și o parte a partidului său intensificau presiunile înainte de alegerile de la mijlocul mandatului din SUA.

De data aceasta, oficialii UE nu îi mai dau atâta răgaz lui Biden.