În Monitorul Oficial a apărut luni un Ordin de ministru pentru aprobarea cotelor de recoltă pentru specia cocoș de munte (Tetrao urogallus), pentru perioada septembrie—30 noiembrie 2022. Practic, s-a redeschis vânătoarea pentru cocoșul de munte, după 10 ani de interdicție. Potrivit acestui act normativ, s-a stabilit o cotă de 239 de exemplare de cocoș de munte care pot fi vânate, iar cele mai multe cote au fost alocate pentru județul Harghita, locul de baștină al actualului ministru al Mediului, Tanczos Barna (UDMR). Nu mai puțin de 38 de exemplare au fost aprobate pentru vânare în toamna acestui an în fondurile de vânătoare din acest județ. Pentru comparație, județului Dâmbovița i-au revenit 2 exemplare, iar județelor Prahova, Gorj sau Buzău, câte 3 exemplare.

Ministrul Mediului Tanczos Barna declara recent, înainte de emiterea Ordinului, că nu va aproba o cotă mai mare de 1% din totalul exemplarelor de cocoși de munte inventariate în ultimii ani. Am încercat să vedem cine și cum a făcut împărțirea cotelor de recoltă pe județe, dar aici ne-am lovit de refuzul autorităților de a comunica. Győző István Bárczi este secretar general adjunct în Ministerul Mediului și este reprezentant al ministerului în Consiliul Național al Vânătorii, instituția care a stabilit populația de cocoș de munte, respectiv cotele de recoltare. “Vă rog să luați legătura cu direcția de comunicare, eu nu am calitatea să răspund la întrebări”, ne-a răspuns Győző István Bárczi. Am vorbit și cu mai mulți directori ai asociațiilor de vânătoare, în încercarea de a afla datele lor cu privire la populațiile de cocoși de munte pe raza fondurilor lor de vânătoare. Iarăși nimeni nu părea să știe nimic concret. Cristian Stan, directorul AJVPS Dâmbovița, ne-a declarat că nu ne poate comunica nici măcar o estimare a populației de cocoș de munte. Vânător cu experiență, Cristian Stan s-a arătat surprins de cota mică de exemplare alocate fondurilor de vânătoare din Dâmbovița. “Am doar 2 exemplare? Păi, și eu să fac? Cum eliberăm 2 permise pentru 1000 și ceva de vânători câți avem? O să cerem și noi explicații în acest sens”, ne-a mai spus Stan. El s-a declarat de asemenea mirat de faptul că s-a dat liber la vânătoare în toamnă. “De obicei, primăvara se vâna, de regulă în 23 aprilie era un tocănit… Și noi ne făcusem calcule și eram pregătiți pentru vânători în primăvară.” La fel, Sorin Birceanu, director AJPS Gorj, spune că și el știa de organizarea de vânători la cocoș de munte în perioada primăverii.

Emanuel Ștefan Baltag, președintele Societății Ornitologice din România, se declară împotriva vânării acestei specii de pasăre și invocă lipsa unor evaluări cu privire la populația de cocoși de munte. “Eu nu sunt de acord de principiu cu vânătoarea la cocoși de munte, dar și la alte specii. De ce? Pentru că sunt specii rare pentru care noi nu avem niște evaluări naționale. Asociațiile de vânători nu fac niște evaluări standard. Problema mare la multe specii de păsări e că nu au calcule populaționale. Adică asociațiile de vânătoare nu fac astfel de calcule. Și atunci, dacă nu știi câte găini ai în curte, nu știi câte poți să tai”, ne-a declarat Emanuel Baltag. El susține că avem de a face o specie rară și vorbește chiar despre un risc de dispariție. “O să ajungem la un moment dat în care populația ajunge la un declin drastic și nu mai avem ce face. E o problemă destul de mare la cocoșul de munte. El nu este ca celelalte păsări, să aibă perechi. Sunt anumiți masculi care se bat pe teritorii și care au anumite femele și procentul de mascul și de femele nu este de 1 la 1. Este mult în favoarea femelelor. Și atunci, dacă ei vor vâna doar masculi, atunci o să rămânem cu foarte multe femele și cu nici un mascul”, a mai afirmat pentru Digi24.ro președintele Societății Ornitologice din România.

Asociația Agent Green este una dintre cele mai cunoscute ONG-uri din România pentru protecţia mediului. Agent Green critică în termeni drastici reluarea vânătorii la cocoșul de munte. “Subiectul vânătoare la cocoșul de munte era unul tranșat și închis definitiv acum foarte mulți ani. Dar iată că o victorie nu este definitivă niciodată, atâta timp cât la putere se rotesc politicieni odihniți și deconectați cu nesimțire față de munca predecesorilor”, se afirmă într-un comunicat semnat de asociație. Se cere demiterea ministrului Tanczos Barna cu argumentul că “prin decizia de a ucide planificat 239 de cocoși de munte, ministrul mediului nu face altceva decât să distrugă un simbol al pădurilor neatinse din Carpați pentru a demonstra că vânătorii au învins și că au liber să ucidă orice viețuitoare. Dar populația de cocoș de munte este în declin în munții Carpați, tocmai din cauza deranjului masiv cauzat de om, mai ales exploatările forestiere”.