Un proiect faraonic, o autostradă de 130 km menită a conecta portul muntenegrean Bar cu granița sârbă, prin tuneluri și viaducte monumentale, a costat până acum Muntenegrul 1 miliard de dolari, bani împrumutați de la China și cheltuiți pe parcursul a șase ani. Până în acest moment au fost construiți doar 41 km de drum, reprezentând primul tronson, iar banca chineză își cere banii înapoi, potrivit La Repubblica.


Primii 41 de kilometri, aproape de finalizare, cu 20 de poduri și 16 tuneluri peste munți, au însemnat o factură record de 20 de milioane de euro pe kilometru. Dar Muntenegru nu mai poate plăti.

Dacă nu va avea de unde plăti, Muntenegru ar trebui să cedeze terenuri Chinei, căreia îi datorează mai mult de 1 miliard de dolari. Un astfel de episod a avut loc în 2013 când Tadjikistanul a acceptat să cedeze o parte din teritoriile sale Chinei pentru a-si stinge datoriile.

China a fost criticată în ultimii ani pentru că a întins o “capcană a datoriilor” ţărilor cărora le-a oferit proiecte importante de infrastructură în cadrul strategiei sale “O centură. Un drum”.

În 2015, guvernul din Muntenegru semna un contract cu compania chineză China Road and Bridge Corporation privind construcţia autostrăzii.

Cum guvernul din Muntenegru nu deţinea suma cerută de chinezi (în jur de 2,7 miliarde dolari), o bancă de stat din Beijing, China Exim Bank, a acordat imediat un împrumut de 1 miliard de dolari pentru primul tronson, de 41 de kilometri. Adică, chinezii au împrumutat cu 85% din suma primului tronson, o sumă care echivalează cu 19% din Produsul Intern Brut al Muntenegrului. Banii ar urma să fie returnaţi începând cu 2021, scrie Florin Anghel într-o analiză pe Info Sud-Est.


Lucrările de construcţie trebuiau să se finalizeze în luna mai 2019 însă termenul final a fost prelungită pentru luna noiembrie a acestui an.

În martie 2018, guvernul din Muntenegru şi China Road and Bridge Corporation au mai semnat un memorandum, prin care compania chineză se angajează să construiască şi tronsonul al doilea al autostrăzii pentru 1,7 miliarde dolari.

De fapt, până în iulie, țara trebuie să ramburseze o parte a împrumutului către Beijing, dar nu are bani. Apelul către Uniunea Europeană a rămas fără soluționarea dorită și există chiar temeri că, în caz de insolvență, China poate solicita o parte din teritoriul său național, așa cum s-a întâmplat deja în alte situații.

Statul chinez a cumpărat mari obiective de infrastructură, cum ar fi portul Pireu din Grecia sau companii privatizate din Portugalia, profitând de criza datoriilor. De asemenea, s-a implicat în Balcani, în proiecte pentru care țările nu au putut găsi alte finanțări.