Germania, Austra și Luxemburgul au criticat planul Uniunii Europene de a clasifica energia nucleară ca o tehnologie sustenabilă în sistemul de reper al blocului comunitar privind investițiile verzi, acesta fiind o componentă centrală a planului Bruxelles-ului de a face tranziția înspre o economie fără emisii de carbon, scrie Financial Times.

Austria amenință că va da în judecată Comisia Europeană

Leonore Gewessler, ministrul austriac pentru climă și energie, a declarat sâmbătă că Viena va analiza acționarea în instanță a Comisiei Europene dacă executivul UE va continua cu planul de a clasifica energia nucleară ca fiind verde.

Gewessler este membră a Partidului Verde din Austria. Claude Turmes, ministrul energiei din Luxemburg, a catalogat includerea energiei nucleare pe listă drept o „provocare”. Decizia Comisiei Europene de a include energia nucleară pe lista energiilor sustenabile este văzută ca o victorie a guvernului francez care a îndemnat Bruxelles-ul să se asigure că noile reguli nu vor pedepsi o tehnologie folosită pentru generarea a aproape 66% din electricitatea franceză.

Reactoarele nucleare nu generează emisii de carbon însă sunt criticate de unele state din cauza deșeurilor radioactive rezultate în urma procesului de generare al energiei. Însă includerea gazului natural pe listă înseamnă că propunerea va câștiga susținerea unor state membre din sudul și estul Europei care se bazează pe importuri pentru a-și acoperi nevoile energetice.

Această măsură a fost susținută și de ministrul german al finanțelor, Christian Lindner, liderul partidului liberal FDP din coaliția de guvernare de la Berlin.

Prima variantă a documentului redactat de UE consideră gazul natural ca fiind sustenabil în anumite condiții, ca de exemplu ca noile centrale aprobate până la sfârșitul lui 2030 să emită mai puțin de 270 de grame de dioxid de carbon per kilowatt și dacă acestea sunt construite pentru a înlocui centralele ce ard cărbune.

„În mod realist Germania are nevoie de centrale electrice pe gaz ca o tehnologie de tranziție fiindcă renunțăm la cărbune și energia nucleară”, a afirmat Linder duminică pentru cotidianul Süddeutsche Zeitung.

„Sunt recunoscător că argumentele noastre par să fi fost adoptate de Comisie”, a subliniat el.

Autoritățile germane au oprit pe 31 decembrie 3 dintre ultimele 6 centrale nucleare rămase în funcțiune în țară, celelalte urmând a fi la rândul lor oprite într-un an ca parte a planului de a renunța la această formă de energie în urma dezastrului de la Fukushima din 2011.

Planul redactat de Comisia Europeană urmează să fie dezbătut de statele membre până pe 12 ianuarie.

Este important de menționat însă că statele care se opun folosirii energiei nucleare nu au puterea de a respinge taxonomia printr-un vot de veto și diplomații țărilor membre afirmă că aceasta va câștiga probabil o susținere majoritară în Consiliul UE.

Franța, România și Polonia vor energie nucleară

Totuși, țări precum Franța și Polonia au făcut eforturi puternice pentru includerea energiei nucleare în lista taxonomiei, deoarece susțin că este o tehnologie esențială cu emisii scăzute de carbon, necesară pentru a asigura securitatea energetică în timp ce UE s-a angajat să treacă la energie regenerabilă în următoarele decenii și să devină neutră din punct de vedere al emisiilor nete de dioxid de carbon până în 2050. 

Promotorii gazelor naturale susțin că energia electrică produsă de acestea este mai curată decât cea produsă prin utilizarea cărbunelui. Actorii importanți din sectorul gazelor nucleare spun că gazul ar trebui folosit ca combustibil de tranziție, dar oponenții consideră că subminează țintele ecologice ale UE.

Textul Comisiei Europene este deosebit de problematic din punctul de vedere al Partidului Verde din Germania. De altfel, Verzii sunt cunoscuți ca adversari de multă vreme ai energiei nucleare.

„Propunerea președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, este un pas înapoi. Credibilitatea ei cu privire la politica climatică a suferit crăpături semnificative”, a declarat Rasmus Andresen, europarlamentarul german din partea Verzilor.

„Gazele nucleare și fosile nu sunt durabile. Există alternative mai realiste și mai bune pentru a face Europa neutră din punct de vedere climatic. Propunerea președintei Ursula von der Leyen stabilește stimulente greșite pentru investitori”, a mai spus Andresen, avertizând că reglementarea taxonomiei riscă să devină un instrument pentru „greenwashing”.

Dezbaterea privind etichetarea energiei nucleare și cea care folosește gaze naturale ca „energie verde” evidențiază divergența dintre Germania și Franța în ceea ce privește obiectivele energetice ale blocului comunitar. Franţa, ţară care îşi asigură 70% din electricitate din centrale nucleare, este unul din cei mai importanţi susţinători ai energiei nucleare şi susţine că emisiile reduse de CO2 ale centralelor nucleare fac acest tip de energie crucial pentru tranziţia la energia verde. Însă Germania şi alte state se opun şi au început deja să îşi închidă propriile lor centrale nucleare.

Taxonomia nu interzice investiţiile în activităţile care nu sunt etichetate drept „verzi” dar limitează această etichetă la acele activităţi considerate cu adevărat prietenoase cu mediul, în ideea de a direcţiona fondurile spre proiecte cu emisii reduse de carbon. Modul în care va fi conceput viitorul sistem european de clasificare a investiţiilor verzi este urmărit cu atenţie de investitorii din întreaga lume şi este posibil să atragă finanţare privată în valoare de mai multe miliarde de euro, finanţare care ar putea ajuta la tranziţia ecologică.

La mijlocul lunii octombrie, 10 state membre UE, inclusiv România, au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor verzi. Toate ţările semnatare, în frunte cu Franţa, subliniază că avansul preţurilor la energie a scos în evidenţă importanţa reducerii dependenţei de terţele ţări, în cel mai scurt timp posibil. Energia nucleară este o sursă de energie accesibilă şi independentă şi ar trebui să fie inclusă pe lista investiţiilor verzi până la finele acestui an.