Analiștii cred că acesta este efectul combinat al eliberărilor de țiței din rezervele de stat de către SUA, China, Japonia și alte țări importatoare, acțiune peste care s-a suprapus temerea că varianta Omicron a coronavirusului va duce la noi carantine și o scădere a cererii de produse și a producției în general.

Țițeiul american de referință (WTI) a scăzut în cursul zilei de vineri cu 13%, ajungând la 68 de dolari pe baril, iar cel european (BRENT) a pierdut cu 12%, ajungând la 72 de dolari pe baril.

Pe ambele piețe, aceasta a fost cea mai mare scădere de o zi din aprilie 2020, când, în apogeul primului val al pandemiei, prețul țițeiului a intrat în teritoriu negativ.

“În mod evident, rămâne o întrebare deschisă dacă această nouă variantă va reprezenta cu adevărat o amenințare pentru cererea de petrol, dar piețele nu așteaptă să afle răspunsul. Vând acum, pun întrebări mai târziu”, a comentat pentru Financial Times Rory Johnston, director general al Price Street, un grup de cercetare a pieței.

Carantinele din primul val pandemic din 2020 au redus cererea globală cu până la 20%, însă ulterior, relaxarea restricțiilor și  reducerile de aprovizionare operate de către OPEC+ dar și stimulentele de relansare acordate de guverne au redresat prețul petrolului. De la începerea vaccinării la nivel mondial, în noiembrie 2020, acestea s-au dublat. Firesc, apariția unei tulpini despre care se crede că poate face vaccinurile ineficiente a avut un efect de sens opus.

Scăderea prețului petrolului reflectă “teama că noua variantă va duce la restricții de călătorie pe scară largă și la o cerere mai scăzută de petrol. OPEC urmează să se întâlnească săptămâna viitoare, iar aceste preocupări legate de cerere ar putea determina țările exportatoare să amâne sau să oprească creșterea graduală planificată a ofertei”, a spus Neil Shearing de la Capital Economics.

OPEC+ prognoza deja că piața petrolului va trece pe surplus în primele luni ale anului 2022.