Liderul armean al republicii autoproclamate Nagorno-Karabah a semnat un decret conform căruia aceasta “se va autodizolva din 2024”, urmând să fie “reintegrată” în timp în Azerbaidjan. Separatiștii armeni au preluat controlul regiunii în anii ’90, cu ajutorul rușilor.
Președintele provinciei Nagorno-Karabah a semnat un decret care presupune dizolvarea tuturor instituțiilor regiunii separatiste, începând cu 1 ianuarie 2024, ca urmare a conflictelor armate din regiune. Astfel, autoritățile azere s-au angajat să respecte drepturile etnicilor armeni din regiune și să restabilească aprovizionarea după o blocadă de 10 luni. Cu toate acestea, mulți armeni se tem de represalii și au decis să plece în Armenia.
Măsura vine după ce Azerbaidjanul a desfășurat o ofensivă pentru a recăpăta controlul deplin asupra regiunii eparatiste și a cerut ca trupele armene din Nagorno-Karabah să depună armele, iar guvernul separatist să se dizolve.
Documentul semnat de președintele Samvel Shahramanyan citează un acord încheiat săptămâna trecută pentru a pune capăt luptelor, conform căruia Azerbaidjanul va permite “circulația liberă, voluntară și fără obstacole a locuitorilor din Nagorno-Karabah și va dezarma, în schimb, trupele armene din regiune”.
Nagorno-Karabah este o regiune din Azerbaidjan care a ajuns sub controlul forțelor etnice armene în luptele separatiste încheiate în 1994. În timpul unui război de șase săptămâni care a avut loc în 2020, Azerbaidjanul a recuperat părți din Nagorno-Karabah, împreună cu teritoriul înconjurător, revendicat anterior de forțele armene. În regiune se mai află inclusiv “trupe rusești de menținere a păcii”, iar de-a lungul timpului, Rusia a încercat să joace rolul de mediator, deși a furnizat armament și echipamente militare armenilor din Nagorno-Karabah. În ultimii 30 de ani, Rusia și-a manifestat interesul în menținerea influenței în această regiune, însă unii analiști consideră că acest lucru nu a mai fost o prioritate, și nici posibil, odată cu începerea războiului din Ucraina.