Autoritățile maliene și-au justificat decizia prin recentele declarații ”ostile” făcute de responsabili francezi.

Ministrul francez al Armatelor, Florence Parly, declara pe 25 februarie că junta maliană multiplică ”provocările”. Iar ministrul de Externe, Jean-Yves Le Drian califica junta maliană drept ”nelegitimă” iar deciziile sale drept ”iresponsabile”, după ce autoritățile maliene au presat Danemarca să își retragă forțele speciale. 

Ambasadorul francez Joël Meyer se află în post la Bamako din octombrie 2018.

Relațiile dintre Franța și Mali s-au tot degradat după ce militari au preluat puterea după două lovituri de stat succesive, în 2020 şi 2021. O țară ce se află din 2012 într-o profundă criză politică și securitară. 

O mare parte a comunității internaționale a cerut o reîntoarcere a civililor la conducerea țării. Franța și alații europeni și-au exprimat îngrijorarea după ce junta militară din Mali a solicitat mercenari ruşi pentru asigurarea securităţii, deşi un dispozitiv militar francez se află în această ţară din 2013.

Bineînțeles, conducerea militară a negat această susținere dar vorbește despre ”o excelentă cooperare cu Rusia” și a cerut ”revizuirea acordurilor de securitate cu Franța”. 

Ministrul malian de Externe a atenționat vineri că ”țara sa nu exclude nimic în relația cu Franța, inclusiv denunțarea acordurilor de securitate”.

Amintim și că pe 9 ianuarie, țările membre în Comunitatea economică a statelor din Africa de vest au decis să-şi închidă frontierele cu statul Mali, să nu accepte ca ajutoarele străine să tranziteze teritoriile lor spre Mali, să întrerupă circuitele financiare de care beneficiază populaţia ţării şi implicit junta militară. Practic, 14 ţări africane s-au asociat pentru a înăbuși economic statul Mali, în speranţa că junta militară va ceda şi va anunţa un plan rapid şi credibil de revenire la democraţie. Franţa şi Uniunea Europeană au anunțat că sprijină aceste sancţiuni fără precedent decretate de Comunitatea economică a statelor din Africa de vest.

Franța a desfășurat mai bine de 5.000 de soldați în Sahel și în Mali, înainte să decidă, în 2021, să reducă prezența militară în această zonă. 

Ministrul francez de Externe declara în week-end că ”lupta împotriva terorismului trebuie continuată, dar în alte condiții”. 

Omologul danez, Jeppe Kofod, a catalogat drept ”inacceptabilă” expulzarea ambasadorului francez și a estimat că acest stat ”își pierde credibilitatea internațională”.

De partea sa, șeful francez de Stat Major este prudent și spune că ”Sahel este o chestiune eminamente politică” în timp ce unitățile franceze continuă parteneriatul cu batalioanele maliene.