Secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat Moscova cu privire la “costurile și consecințele grave” pe care le va plăti dacă va invada Ucraina, îndemnându-l pe omologul său rus să caute o ieșire diplomatică din criză.

Blinken i-a transmis joi avertismentul ministrului rus de externe Serghei Lavrov în cadrul unei întâlniri pe care a numit-o “sinceră” la Stockholm, în Suedia. El a anunțat că este probabil ca președinții Joe Biden și Vladimir Putin să vorbească în curând.

“Am exprimat foarte clar preocupările noastre profunde și hotărârea noastră de a trage Rusia la răspundere pentru acțiunile sale, inclusiv angajamentul nostru de a lucra cu aliații europeni pentru a impune costuri și consecințe severe Rusiei dacă aceasta va întreprinde noi acțiuni agresive împotriva Ucrainei”, a declarat Blinken într-o conferință de presă după întâlnire.

“Acum este de datoria Rusiei să detensioneze tensiunile actuale prin inversarea recentei acumulări de trupe, prin revenirea forțelor pe poziții normale pe timp de pace și prin abținerea de la noi intimidări și încercări de a destabiliza Ucraina.”

Între timp, agenția de știri Interfax, care citează Ministerul rus de Externe, a declarat că Lavrov i-a spus lui Blinken că Moscova va răspunde dacă Ucraina va fi atrasă în orice “joc geopolitic” al SUA.

Ministerul a sperat că un summit Putin-Biden va avea loc în zilele următoare, a precizat Interfax.

Blinken a spus: “Cred că este probabil ca președinții să vorbească direct în viitorul apropiat”.

Kremlinul vorbește de săptămâni întregi despre posibilitatea unui al doilea summit între cei doi lideri. Ultimul lor a avut loc la Geneva, în Elveția, în iunie, la mai puțin de două luni după ce Rusia a redus o consolidare anterioară de peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina.

Lavrov, vorbind cu reporterii înainte de discuțiile cu Blinken, a declarat că Moscova este pregătită pentru dialog cu Kievul.

“Noi, așa cum a declarat președintele Putin, nu dorim conflicte”, a spus el.

Ucraina susține că Rusia a adunat peste 90.000 de soldați în apropierea graniței lor comune de lungă durată, în timp ce Moscova acuză Kievul că urmărește propria consolidare militară.

Aceasta a respins ca fiind incendiare sugestiile că se pregătește pentru un atac asupra Ucrainei și și-a apărat dreptul de a desfășura trupe pe propriul teritoriu așa cum consideră necesar.

Blinken a refuzat să precizeze la ce sancțiuni economice s-ar putea confrunta Rusia dacă și-ar invada vecinul, spunând doar că “Moscova cunoaște foarte bine universul a ceea ce este posibil”.

Rusia a rezistat mai multor runde de sancțiuni internaționale de când a cucerit Crimeea de la Ucraina în 2014.

Dar guvernele occidentale au acum o nouă pârghie potențială, întrucât Moscova așteaptă aprobarea autorităților de reglementare germane pentru a începe să pompeze gaz printr-o conductă nou construită, în valoare de 11 miliarde de dolari, pe sub Marea Baltică.

Blinken a declarat că Moscova și Kievul ar trebui să își îndeplinească fiecare obligațiile care le revin în cadrul procesului de pace de la Minsk, care a fost conceput pentru a pune capăt războiului dintre separatiștii pro-ruși și forțele guvernamentale ucrainene din estul fostei republici sovietice.

Washingtonul este dispus să faciliteze acest lucru, a declarat Blinken, dar “dacă Rusia decide să continue confruntarea, vor exista consecințe grave”.

Kremlinul a declarat joi – înainte de întâlnirea Lavrov-Blinken – că probabilitatea unui nou conflict în estul Ucrainei rămâne ridicată și că Moscova este îngrijorată de retorica “agresivă” din partea Kievului și de creșterea a ceea ce a numit acțiuni provocatoare de-a lungul liniei de contact dintre forțele guvernamentale și separatiștii pro-ruși.
“Propagandă fără sens

Kievul a negat orice intenție de a încerca să recucerească regiunile rebele prin forță, acuzând Rusia că lansează “prostii propagandistice” pentru a oferi acoperire propriilor sale intenții agresive.

Rusia a declarat separat că a arestat trei presupuși agenți ai serviciilor secrete ucrainene, inclusiv unul acuzat că ar fi plănuit un atac cu două bombe artizanale, acuzații pe care Kievul le-a respins ca fiind inventate.

Săptămâna trecută, președintele ucrainean a declarat că Kievul a dejucat un complot de lovitură de stat susținut de Rusia, ceea ce Kremlinul a negat.

Relațiile Est-Vest au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece și de la destrămarea Uniunii Sovietice. Acest aspect a fost subliniat accidental de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, când a declarat în timpul unei vizite în Coreea de Sud: “În cel mai bun caz… este că nu vom asista la o incursiune a Uniunii Sovietice în Ucraina”.

Înclinarea Ucrainei către Occident de la înlăturarea președintelui pro-rus în 2014 a înfuriat Moscova, care afirmă că nu va accepta aderarea Ucrainei la NATO și nici amplasarea de rachete NATO în această țară, care ar putea să o amenințe.

Putin a declarat săptămâna aceasta că Rusia este pregătită cu o armă hipersonică proprie, recent testată, dacă Occidentul va desfășura în Ucraina rachete care ar putea lovi Moscova în câteva minute.

Într-un discurs ținut la începutul zilei de joi în fața Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, Lavrov a declarat că tensiunile militare sunt în creștere pe continent și că speră că propunerile Rusiei privind un nou pact de securitate european vor fi analizate cu atenție.

“Arhitectura stabilității strategice este distrusă rapid, NATO refuză să examineze în mod constructiv propunerile noastre de dezescaladare a tensiunilor și de evitare a incidentelor periculoase”, a declarat Lavrov.

“Dimpotrivă, infrastructura militară a alianței se apropie tot mai mult de granițele Rusiei. Scenariul de coșmar al unei confruntări militare se întoarce”.