Mai mulți români au pierdut sume mari de bani săptămâna trecută, cu ocazia lansării unei criptomonede pe o platformă deținută de compania românească Elrond Network. Păgubiții au căzut victime unui melanj de viclenie și lăcomie, într-un domeniu nereglementat, pe care puțini îl stăpânesc, însă din care toți vor să se îmbogățească.

Lucian Borta este un antreprenor român stabilit la Reading/Marea Britanie și unul dintre miile de români care, joia trecută, au fost interesați de o nouă criptomonedă lansată pe platforma Elrond Network.

Lucian este membru al comunității Elrond România și a vrut să profite de la început de criptomoneda Ride, sperând că dacă va cumpăra cât mai mult și mai repede imediat după lansare va obține, ulterior, profit. Nu a fost să fie așa. Dimpotrivă.

Cu 24 de ore înainte de listarea Ride, Lucian Borta a transferat în contul său de Maiar (portofelul virtual oferit de Elrond Network), suma de 23.000 de dolari, în EGLD, moneda-fanion a Elrond Network. Despre Ride se știa încă dinainte de listare că va putea fi achiziționat doar cu EGLD, a cărei valoare a variat cu 24 de ore înainte de listare între 253 și 341 de dolari, potrivit Coingecko.

„În 15 minute după lansare, cei 23.000 de dolari mai valorau aproximativ 4.700 de dolari. În același timp am mai investit 15.000 de dolari (tot din cont, nu câștiguri în crypto) pentru a contrabalansa pierderea! Drept urmare, azi cei 38.000$ valorează 22.000$!”, povestește Lucian Borta pentru Europa Liberă.

El spune că este conștient de riscul pe care și l-a asumat și nu are nimic de reproșat nimănui. „Îmi asum pierderea la fel cum aș fi făcut daca aș fi ‘câștigat’. Nu învinovățesc pe nimeni, mai mult decât atât, văd o oportunitate în proiectele Elrond, MEX&RIDE!”, spune Lucian Borta.

Tânărul antreprenor este însă unul dintre puținii care au o astfel de atitudine. Sute, poate mii de persoane – mulți români – s-au plâns în ultimele zile în mediul virtual, în special în grupurile de Facebook sau Telegram aferente comunității Elrond, că au fost victimele unei manipulări de preț în urma căreia au pierdut sume mari de bani.

CEO Elrond, Lucian Mincu, a recunoscut că în timpul lansării au fost folosiți boți – aplicații software – care au cumpărat automat la preț mic și au vândut la preț mult mai mare, fapt ce a destabilizat prețul în defavoarea cumpărătorilor obișnuiți. Potrivit surselor Europa Libere, cazul a ajuns și în atenția autorităților judiciare.

Un lucru este cert: după listare, cei mai mulți dintre cei care au cumpărat au pierdut, în timp ce puțini, foarte puțini, au câștigat milioane de dolari.

Cum se crește artificial prețul unei criptomonede

Mai întâi să înțelegem ce înseamnă listarea unei monede virtuale.

Moneda virtuală lansată joi se numește Ride și este componentă a unui proiect derulat de un start-up german, care vrea să folosească metaverse-ul pentru a îmbunătăți experiența pasagerilor auto. Ride, așadar, nu este o criptomonedă „românescă” – localizarea geografică fiind oricum irelevantă în cazul acestor tipuri de valori – ci una „germană”.

Ride a fost listată pe blockchain-ul Elrond, într-un exchange descentralizat inaugurat recent, Maiar Exchange. În domeniul crypto, aceste „case de schimb” virtuale sunt denumite DEX-uri, adică platforme online unde tranzacțiile se realizează direct între utilizatori, într-un mod descentralizat, în baza unor algoritmi prestabiliți denumiți smart contracts.

Listarea Ride a avut loc, după o întârziere de câteva zile, joi după-amiază. Interesul pentru noua criptomonedă a fost enorm. În primele secunde, Ride a costat câțiva cenți. O achiziție enormă a fost realizată când moneda costa echivalentul a 0,155 dolari. Atunci, un cont, folosindu-se de un bot, a cumpărat 10,79 de milioane de Ride.

Plata a fost realizată cu 5.600 de EGLD și l-a costat pe respectivul echivalentul a aproximativ 1,6 milioane de dolari.

În paralel cu achiziția de 10,79 milioane de Ride realizată de un bot, o altă aplicație informatică, aparținând unui alt portofel – așadar un alt bot, a realizat o achiziție similară. Portofelul respectiv aparținea unei agenții de staking, care a cumpărat 6,9 milioane de Ride cu prețul de 0,43 dolari (echivalentul în EGLD). În domeniul crypto, staking este blocarea temporară a unei criptomonede, pentru a ajuta un blockchain și a primi, în schimb, recompense.

Cele două tranzacții enorme au crescut considerabil prețul Ride și s-a suprapus cu interesul utilizatorilor simpli, cu câteva sute, mii sau zeci de mii de dolari de investit, care încercau la rândul lor să cumpere.

Unii dintre ei s-au plâns, ulterior, că platforma Elrond nu a funcționat și că au plasat achiziția (swap, în termeni de specialitate) la un preț, însă aceasta s-a executat la un preț mult mai mare.

O parte din bani vor fi returnați

Cei mai mulți dintre utilizatorii care încercau ei înșiși, fără ajutorul unei aplicații, să cumpere de pe calculator sau telefon au ajuns să cumpere la 3-4-5 sau chiar 7 dolari.

Când prețul a urcat la aceste valori, cele două portofele cu achiziții enorme au vândut și au obținut profituri fabuloase. De exemplu, portofelul prin care fuseseră cumpărați 10,79 milioane de Ride cu 5.600 de EGLD, a vândut tot pentru 119.000 de EGLD. Profit: 34 de milioane de dolari, luând în calcul un preț mediu de 300 de dolari la momentul vânzării. De menționat că EGLD, fiind o criptomonedă stabililă și cu o capitalizare mult mai mare (5 miliarde de dolari), a avut o volatilitate redusă față de Ride, prețul nefiind influențat prea mult în timpul listării.

Duminică, 19 decembrie, un EGDL costa în jur de 250 de dolari, deci dacă de pe portofelul respectiv s-ar fi vândut ieri, ar fi însemnat un profit de 30 de milioane de dolari.

EGLD a costat în trecut și peste 500 de dolari, deci dacă ar ajunge la o valoare similară și anonimul nu a vândut încă, ar putea însemna un profit de 60 de milioane de dolari. Totul în doar câteva secunde.

Reprezentanții Elrond Network spun însă că au identificat cui aparține acel portofel și că au purtat discuții cu proprietarul.

„După mai multe runde de discuții, am reușit să ajungem la o concluzie: 40,7k EGLD și 1,1 mil RIDE vor fi returnați comunității”. La valoarea de duminică (ora 16.30) a celor două criptomonede, rezultă în jur de 17 milioane de dolari.

În domeniul crypto, ceea ce s-a întâmplat la lansarea Ride se numește „Pump and dump”. Adică o cumpărare masivă, urmată de o vânzare de aceeași anvergură. Cei care pierd sunt, de regulă, cei mulți, care investesc sume mai mici raportat la piața crypto, însă care pot fi imense pentru ei.

Răspunsul Elrond

Cât de legal e, însă, ce s-a întâmplat joi pe Maiar Exchange?

Europa Liberă a cerut un punct de vedere de la reprezentanții companiei, care au admis că imediat după listare au fost folosiți boți care au realizat tranzacții în detrimentul utilizatorilor simpli.

„Folosirea de scripturi si automatizari este o practică foarte comună în industrie. Retelele blockchain sunt accesibile oricui și smart contracts răspund oricărei cereri care îndeplineste parametrii de execuție, indiferent dacă aceasta cerere a fost inițiată de un utilizator folosind o interfață grafică sau de un ‘bot’. Prin natura lui, deci, Maiar DEX nu putea bloca acest tip de interactiune”.

Despre acuzația unor utilizatori că au vrut să cumpere la un preț și au ajuns să o facă la un altul, mai mare, reprezentanții Elrond explică noțiunea de „slippage”, adică o toleranță a cumpărătorului de a accepta o schimbare de preț.

„Valoarea ei implicită pe platformă este 1% și se poate configura prin butoane la 0.1%, 0.5% si 1%, sau manual în intervalul 0 – 50%. După ce utilizatorul se decide să accepte prețul cotat de exchange și eventual își configurează slippage %, acesta confirmă tranzacția, care este trimisă apoi către smart contract-urile Maiar DEX, unde sunt executate în ordinea în care sunt primite. În condiții de încărcare mare, în care zeci de mii de utilizatori trimit tranzacții simultan, se poate ca aceste tranzacții să fie procesate într-un timp de până la 10 minute, sau să nu fie executate deloc, dacă timpul de așteptare depășește 10 minute (timeout). Prețul la care se execută tranzacția este acela din momentul în care este procesată.”

Beniamin Micu, CEO Elrond, spune că listarea pe Maiar Dex a Ride a fost „o lecție dureroasă și instructivă”.

„Problema exprimată de mulți membri ai comunității Elrond a fost aceea că listarea RIDE a fost un joc nedrept. Nedrept din cauza anumitor avantaje, sau dezavantaje, care au dus la rezultate nefavorabile pentru comunitate”.

„Anumiți oameni au fost capabili să cumpere cantități uriașe, urmate de vânzare imediată, realizând profituri mari pe cheltuiala comunității”, spune Beniamin Micu într-un răspuns oferit Europei Libere, postat anterior și pe Twitter.

Acesta arată că Elrond va implementa măsuri pentru ca, în viitor, astfel de situații să fie evitate. Printre acestea, limitarea unor tranzacții în primele 12-24 de ore de la lansarea unei criptomonede sau dezvoltarea unui mecanism de blocare a acțiunilor repetitive efectuate de boți.

Duminică după-masă, Ride valora 1,56 de dolari. Pentru cei care au cumpărat în primele secunde cu 4, 5 sau 6 dolari, pierderea ar fi, dacă ar vinde, de 60-75% din ce au investit.

Legislația românească și criptomonedele

Nu doar în România, ci peste tot în lume guvernele încearcă să îmbunătățească cadrul penal sau fiscal în raport cu monedele virtuale.

Codul Penal românesc definește criptomoneda ca fiind „o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic.”

Anul acesta, prin Legea 207/2021, Codul Penal a fost modificat pentru a stabili sancțiuni și pentru fapte ilicite comise cu sau prin intermediul acestor instrumente de plată fără numerar. Una dintre prevederile legale include, aparent, și ceea ce au făcut boții care au cumpărat joi cantități mari de pe Maiar Dex.

„Fabricarea, producerea, primirea, deținerea, transmiterea sau punerea la dispoziție a unui dispozitiv, instrument, a unor date informatice, echipamente, inclusiv hardware sau software, ori a oricăror alte mijloace, cu scopul de a servi la însușirea unui instrument de plată”, se pedepsește cu închisoare de până la șapte ani de închisoare, potrivit actualului Cod Penal.

Marea dilemă judiciară în cazul de joi este cuvântul „însușire” din această prevedere legală. Poate fi considerată cumpărarea cu boți de pe o platformă legală „însușire”? Nu avem precedent în justiție pentru un astfel de răspuns.

Juriștii consultați de Europa Liberă spun însă că procurorii și judecătorii înțeleg cu greu cum să se raporteze la fapte ilicite ce implică criptomonede sau alte instrumente electronice. Și asta chiar și în cazuri simple, de furt.

„Criptomonedele, chiar dacă nu sunt bunuri palpabile, pot face obiectul infracțiunilor de furt, liuare sau dare de mită. Doar că, de obicei, este vorba despre un furt foarte elaborat, care presupune cunoștințe avansate în domeniul informatic, pentru ca făptuitorul să poată trece peste pașii de verificare și să acceseze contul persoanei vătămate. Tocmai de aceea sunt și dificil de anchetat asemenea fapte”, spune avocatul Olivian Moroșanu.

Dosare privind ilegalități de acest gen au început să fie instrumentate de DIICOT, care anul acesta a deschis mai multe investigații. În octombrie, de pildă, un cetățean danez a fost reținut pentru că a direcționat rezultatele activității de minare Bitcoin a mai multor clienți de-ai săi către propriul cont. El a fost pus sub acuzare pentru „alterarea integrității datelor informatice”.

Europa Liberă a solicitat un punct de vedere și de la Poliția Română despre capacitatea sa de a investiga cauzele al căror prejudiciu implică monede virtuale.

În ciuda promisiunilor oferite de Georgian Drăgan, reprezentantul instituției, că va furniza un răspuns, acesta nu a venit până la redactarea acestui material.