PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au ajuns la un acord de coaliție pentru formarea viitorului guvern și privind componența cabinetului guvernamental. De asemenea, au convenit să aibă un candidat comun la președinție în persoana lui Crin Antonescu. Această decizie urmează să fie votată în forurile de conducere ale fiecărui partid, au anunțat liderii coaliției într-o declarație de presă susținută la Parlament.
Principalele declarații susținute de Marcel Ciolacu:
- Avem un acord politic. Fiecare dintre semnatari au înțeles semnalul românilor.
- Datoria noastră este să apărăm valorile democratice, să apărăm locul în NATO.
- Nu va fi un mandat ușor. Așteptarea românilor este pentru reforme, pentru transparență, pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
- Așteptarea mediului de afaceri este pentru predictibilitate și sustenabilitate financiară.
Ilie Bolojan:
- PNL a semnat acest protocol de coaliție pentru ca țara noastră să aibă un guvern stabil într-o perioadă dificilă, să luăm măsuri pentru a menține cheltuielile bugetare în limitele normalului, să facem reforme și pentru a crea condiții pentru dezvoltare.
- Una din prevederi este desemnarea candidatului comun la președinție. Acesta va fi Crin Antonescu. Fiecare partid politic va desemna candidatul și să aprobe această candidatură în forurile interne.
Kelemen Hunor:
- Suntem conștienți că suntem într-o situație de criză politică adâncă. Este și o criză de încredere. Această coaliție propune recâștigarea încrederii cetățenilor.
- UDMR susține ce au anunțat colegii mei. Cea mai mare provocare este un buget echilibrat pentru 2025 și organizarea alegerilor prezidențiale cât mai repede posibil, dacă se poate înainte de Paște.
Varujan Pambuccian:
- Am aderat la această coaliție din dorința de stabilitate și de păstrare a unui parcurs ferm euroatlantic. Noi sperăm că vom putea asigura împreună această stabilitate.
- Un lucru la care ținem foarte mult este ca, într-o perioadă economică foarte grea care urmează, populația să nu aibă de suferit. Să nu vedem diminuări de venituri sau creșteri de taxe și impozite.
Cum va arăta viitorul Guvern
Noul Guvern va avea 16 ministere din care 8 vor fi la PSD, 6 la PNL și 2 la UDMR, arată ultimele negocieri dintre cele trei partide care vor forma coaliția de guvernare.
Din Executiv vor face parte Emil Hurezeanu, ministru de Externe propus de PNL, la fel ca și Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj.
Pentru portofoliul Justiției, PSD l-a propus pe avocatul și deputatul de Dolj Radu Marinescu.
Vicepremieri în noul executiv vor fi Marian Neacșu (PSD), ministru fără portofoliu, și Cseke Attila (Ministerul Dezvoltării).
Cum arată lista miniștrilor din viitorul Guvern, potrivit unor surse politice:
Ministerele PSD
Vicepremier fără portofoliu: Marian Neacşu
Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr
Ministerul Economiei şi Digitalizării – Bogdan Ivan
Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu
Ministerul Sănătăţii – Alexandru Rafila
Ministerul Agriculturii – Florin Barbu
Ministerul Culturii – Natalia Intotero
Ministerul Muncii – Simona Bucura Oprescu
Ministerul Justiţiei – Radu Marinescu
Ministerele PNL
Ministerul de Interne – Cătălin Predoiu
Ministerul Educaţiei – Daniel David
Ministerul de Externe – Emil Hurezeanu
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Marcel Boloş
Ministerul Mediului – Mircea Fechet
Ministerul Energiei – Sebastian Burduja
Ministerele UDMR
Ministerul Dezvoltării – Cseke Attila (și vicepremier)
Ministerul Finanţelor – Tanczos Barna
Crin Antonescu s-a născut la 21 septembrie 1959, la Tulcea. A absolvit în 1985 Facultatea Istorie-Filozofie a Universității Bucureşti. A fost profesor și muzeograf până să intre în politică în anii ’90. Din 1992 a avut patru mandate succesive de deputat, fiind ales pe listele CDR sau PNL. Între 2008 și 2016 a fost senator.
În 2017, el a spus că nu se întoarce în politică „nici dacă învie Brătianu”
Antonescu a condus PNL din 2009 până în 2014 și a fost președinte al Senatului României între 2012–2014. Este căsătorit cu Adina Vălean, fost comisar european pentru transporturi și actual europarlamentar PNL.
În ultima declarație de avere a soției sale, cea din iulie 2024, Crin Antonescu nu figurează cu venituri. Adina Vălean a declarat venituri de peste 280.000 de la Comisia Europeană pentru anul 2023.
Crin Antonescu a revenit în viaţa publică după 10 ani de absenţă, înainte de alegerile prezidențiale din acest an. În 2017, el a declarat că nu se mai întoarce în politică „nici dacă învie Brătianu”, potrivit Agerpres.
Un mai târziu, fostul preşedinte al liberalilor a anunţat că şi-a depus documentele pentru a intra pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare din 2019.
Co-autor al USL alături de Ponta
În 2011, Crin Antonescu şi Eduard Hellvig conduceau în tandem PNL, primul ca preşedinte, al doilea în funcţia de secretar general al partidului.
Cei doi au pus umărul la alianţa dintre PNL şi PSD, numită la acea vreme USL, care a reuşit să răstoarne guvernarea girată de Traian Băsescu.
Cele două partide au convenit atunci să-şi împartă în mod egal locurile pe o listă comună pentru alegerile parlamentare.
Victor Ponta urma să devină premier după alegerile parlamentare din 2012, iar Crin Antonescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2014. Eduard Hellvig şi Liviu Dragnea au împărțit funcţia de secretar general al USL, fiind cei mai importanţi lideri politici după preşedinţii de partid.
În mai 2012, USL a reuşit să răstoarne Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, executiv susţinut de preşedintele Traian Băsescu. Astfel, Victor Ponta a devenit prim-ministru.
Referendumul pentru demiterea lui Băsescu
În 2012, coaliția formată dintre PSD și PNL l-a suspendat pe președintele Traian Băsescu pe care l-a acuzat că „a instigat la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale”, a făcut presiuni directe asupra judecătorilor CC, a inițiat un proiect neconstituțional de revizuire a Constituției și s-a substituit funcțional Guvernului. Un alt lucru care i s-a reproșat președintelui este că a declarat că nu va numi un premier USL, chiar dacă această coaliție va obține majoritatea absolută în Parlament.
Referendumul de demitere a lui Băsescu nu a atins pragul de prezenţă – s-au prezentat doar 46,2% din numărul total de alegători, în condițiile în care numărul necesar era 50%. Prin urmare, Traian Băsescu a rămas în funcţia de preşedinte al României.
Suspendarea lui Băsescu a atras numeroase critici internaționale la vremea respectivă, atât din partea Statelor Unite, cât și a liderilor UE. Cancelarul Germaniei Angela Merkel a declarat atunci că procedura de destituire a presedintelui roman Traian Basescu este „inacceptabila”.
La alegerile parlamentare din decembrie 2012, USL a obţinut o majoritate zdrobitoare. Victor Ponta a fost numit din nou în funcţia de şef al Guvernului, iar Crin Antonescu a devenit preşedinte al Senatului.
În martie 2014, alianţa USL s-a rupt, după ce Victor Ponta a refuzat să-l numească vicepremier şi ministru de Interne pe liberalul Klaus Iohannis, la acea vreme primar al Sibiului.
La alegerile europarlamentare din mai 2014, PNL a obţinut numai 15%, iar Crin Antonescu a demisionat din fruntea partidului.
În fruntea PNL a fost ales Klaus Iohannis, care ulterior l-a învins pe Victor Ponta la alegerile prezidenţiale.
