Salariul mediu în România a depășit nivelul celor din Ungaria și Grecia. România a ajuns la același nivel de salarizare și PIB pe cap de locuitor ca Polonia, în 2023, conform datelor Eurostat.În România, salariul mediu anual ajustat a fost de 17.739 de euro în 2023, depășind valorile din Ungaria (16.895 de euro) și Grecia (17.013 euro) și apropiindu-se de cel din Polonia (18.054 de euro), conform datelor publicate de Eurostat.
“Aceste creșteri de salarii trebuie raportatea la creșterea prețurilor” spune la RFI Christian Năsulea, profesor de economie mondială.
Reporter: Cum se explică această creștere? Este un rezultat al creșterii reale în economie sau al măririi salariilor din sectorul public?
Christian Năsulea: În primul rând, nu ar putea salariile din sectorul public să justifice toată această creștere. Este foarte clar că salariile au crescut ca medie în totalitatea economiei românești. Aceasta este o chestiune care este foarte importantă, de la care să pornim. Ce este de asemenea, foarte important este să raportăm aceste creșteri de salarii la creșterea prețurilor, pentru că țara noastră a trecut și, din păcate, trece în continuare printr-o perioadă în care prețurile cresc. Ce este, de asemenea, important de menționat în această privință este că avem creșteri ale salariilor în economia românească, ușor mai mari decât creșterea prețurilor într-un interval de trei ani, ca să ne referim la perioada mai lungă în care am văzut manifestându-se acest episod inflaționist. Deci, nu doar că avem o creștere generalizată a salariilor, în medie, însă avem o creștere generalizată a salariilor, care depășește creșterea prețurilor pe care am observat-o pe piața din România.
Reporter: Se simte această creștere a salariului în buzunarele oamenilor?
Christian Năsulea: Cu siguranță pentru unii dintre români se simte. Din datele pe care le-am văzut, nu doar acum, ci și în ultimii doi ani, există inclusiv categorii de angajați români care resimt o creștere serioasă a puterii de cumpărare. Din păcate, fenomenul care este important de urmărit în această perioadă ține de modul în care o parte însemnată a populației nu reușește să țină pasul cu creșterea prețurilor și nu resimte această creștere a veniturilor medii, pentru că se află sub această medie. De aici observația pe care trebuie să o fac din punct de vedere al teoriei economice, este că nu este un fenomen care să fie singular pentru țara noastră sau să fie un fenomen neașteptat, pentru că asta se întâmplă întotdeauna când avem episoade cu inflație ridicată, și anume, oamenii cu veniturile cele mai mici au o convergență mai lentă la noile realități ale prețurilor și ale pieței.
Reporter: În contextul anului 2025, care nu știm cum va fi din punct de vedere fiscal. Mulți analiști economici spun că nu va fi un an ușor. V-aș întreba cum credeți că vor evolua salariile?
Christian Năsulea: Aici sunt extrem de multe lucruri care sunt complet în aer în acest moment. Pentru că ceea ce s-a întâmplat în alegerile prezidențiale la noi în țară și într-o mai mică măsură și în alegerile parlamentare, a transmis un semnal care a generat panică în economie și care a pus pe pauză, în cel mai bun caz, foarte multe investiții străine care urmau să se întâmple în țara noastră. De aceste investiții străine depinde piața muncii de la noi din țară, de echilibrul dintre numărul de oameni de care e nevoie, de numărul de locuri de muncă și numărul de oameni care există pe piața muncii. Depinde cât de rapid converg salariile românilor către un nivel mai ridicat, dacă salariile românilor țin pasul cu realitățile economice prezente. Pentru că noi am fost până acum în situația privilegiată între țările Uniunii Europene de a avea unul dintre cele mai mari deficite de forță de muncă, ceea ce a ajutat foarte mult ritmul acesta de creștere al veniturilor, ca să putem să depășim Grecia, Ungaria sau alte țări la care acum un deceniu ne uitam de foarte departe. Deci, e foarte important să spunem că, în situația în care va exista o inversare de direcție a țării noastre cu privire la convingerea noastră de a fi membri UE, de a lucra în continuare pe piața unică la nivel european în cel mai bun mod cu putință, lucrul ăsta va duce la dispariția unui număr mare de locuri de muncă și a unui număr și mai mare de oportunități economice pe termen lung, ceea ce înseamnă potențial. O scădere a salariilor înseamnă o reajustare a realității economice într-o direcție extrem de negativă pentru cetățenii români. Presupunând că nu schimbăm direcția, că o să reconfirmăm după alegerile prezidențiale că România, cetățenii români doresc să fie în continuare membri UE, doresc să se folosească la maxim de potențialul pe care îl are piața europeană, pentru noi tot vom fi avut de pierdut, pentru că toate aceste luni care vor trece până atunci sunt niște luni în care multe investiții, multe decizii economice importante pentru noi, vor fi puse pe pauză.
Reporter: Ați făcut de mai multe ori în discuția noastră referire la inflație. Au venit și datele de la INS pe luna noiembrie. Inflația a trecut în noiembrie de 5%, deși BNR prognoza pentru finalul acestui an un maximum de 4,9%. Cum se explică această creștere?
Christian Năsulea: Este o chestiune care ține în mare parte de sezonalitate. Ține în mare parte de faptul că în perioada aceasta se schimbă mai mulți parametri în piață. În același timp, pe de o parte, legumele și fructele încep să coste mai mult. Pe de altă parte, românii încep să consume mai multe produse alimentare, lucru care împinge prețurile în creștere. Îm este, de asemenea, foarte clar că românii pun mult mai mult preț pe asigurarea unui anumit nivel pentru mesele din familiile lor decât anticipaseră economiștii, pe baza unor modele statistice.
Reporter: Cum credeți că va evolua rata de politică monetară în următoarea ședință a BNR? Știm că există o legătură între aceasta și inflație. Vor crește ratele?
Christian Năsulea: Cred că și această întrebare este prea complicată ca să-i putem da un răspuns în acest moment. Nici măcar oamenii de la BNR care iau aceste decizii nu au toate datele în momentul acesta la dispoziție ca să poată să estimeze cum vor merge lucrurile în acest moment. Având în vedere indicatorii pe care îi vedem în piață nu văd motive pentru care să fie făcută vreo modificare în ceea ce privește rata de politică monetară.
