Europa riscă să rămână în urma Statelor Unite şi Chinei în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, deoarece se concentrează pe reglementarea tehnologiei, potrivit prinţului Constantijn al Ţărilor de Jos, citat de CNBC, transmite News.ro.
”Ambiţia noastră pare să se limiteze la a fi autorităţi de reglementare bune”, a declarat Constantijn pentru CNBC, într-un interviu pe marginea conferinţei Fintech Money 20/20 de la Amsterdam, la începutul acestei luni.
Prinţul Constantijn este al treilea şi cel mai mic fiu al fostei regine olandeze Beatrix şi fratele mai mic al regelui olandez Willem-Alexander.
Este trimisul special al acceleratorului olandez de startupuri Techleap, unde lucrează pentru a ajuta startupurile locale să se dezvolte rapid la nivel internaţional, îmbunătăţindu-le accesul la capital, piaţă, talent şi tehnologii.
”Am văzut asta în spaţiul de date [cu GDPR], am văzut asta acum în spaţiul platformelor şi acum cu spaţiul AI”, a adăugat Constantijn.
Autorităţile de reglementare ale Uniunii Europene au adoptat o abordare dură a inteligenţei artificiale, cu reglementări oficiale care limitează modul în care dezvoltatorii şi companiile pot aplica tehnologia în anumite scenarii.
Blocul european a dat aprobarea finală a legii AI a UE, o lege revoluţionară a IA, luna trecută.
Oficialii sunt îngrijoraţi de cât de repede avansează tehnologia şi de riscurile pe care le prezintă în legătură cu deplasarea locurilor de muncă, confidenţialitate şi părtinire algoritmică.
Legea adoptă o abordare bazată pe riscuri a inteligenţei artificiale, ceea ce înseamnă că diferitele aplicaţii ale tehnologiei sunt tratate diferit, în funcţie de nivelul lor de risc.
Pentru aplicaţiile AI generative, legea AI a UE stabileşte cerinţe clare de transparenţă şi reguli privind drepturile de autor.
Toate sistemele AI generative ar trebui să facă posibilă prevenirea producţiei ilegale, să dezvăluie dacă conţinutul este produs de AI şi să publice rezumate ale datelor protejate prin drepturi de autor utilizate în scopuri de instruire.
Dar legea AI a UE necesită un control şi mai strict pentru modelele de AI cu impact mare, cu scop general, care ar putea prezenta ”risc sistemic”, cum ar fi GPT-4 al OpenAI – inclusiv evaluări amănunţite şi raportare obligatorie a oricăror ”incidente grave”.
Prinţul Constantijn a spus că este ”foarte îngrijorat” de faptul că Europa s-a concentrat mai mult pe reglementarea inteligenţei artificiale decât pe încercarea de a deveni un lider care inovează în spaţiu.
”Este bine să ai bariere. Vrem să aducem claritate pieţei, predictibilitate şi toate astea”, a spus el pentru CNBC la începutul acestei luni, în marginea Money 20/20.
”Dar este foarte greu să faci asta într-un spaţiu atât de rapid. Există riscuri mari în a greşi şi, aşa cum am văzut în organismele modificate genetic, aceasta nu a oprit dezvoltarea. Tocmai a oprit Europa să le dezvolte, iar acum suntem consumatori ai produsului, mai degrabă decât producători capabili să influenţeze piaţa pe măsură ce se dezvoltă.”
Între 1994 şi 2004, UE a impus un moratoriu efectiv asupra noilor aprobări ale culturilor modificate genetic asupra riscurilor percepute pentru sănătate asociate cu acestea. Ulterior, blocul a dezvoltat reguli stricte pentru OMG-uri, invocând necesitatea de a proteja sănătatea cetăţenilor şi mediul.
Academiile Naţionale de Ştiinţe din SUA spun că culturile modificate genetic sunt sigure atât pentru consumul uman, cât şi pentru mediu.
Constantijn a adăugat că Europa poate inova ”destul de greu” în domeniul inteligenţei artificiale din cauza ”restricţiilor mari asupra datelor”, în special atunci când vine vorba de sectoare precum sănătatea şi ştiinţa medicală.
În plus, piaţa din SUA este ”o piaţă mult mai mare şi unificată”, cu capital mai liber, a spus Constantijn.
El a adăugat că în aceste puncte: ”Europa are scoruri destul de slabe”.
”Acolo unde punctăm bine este, cred, talentul. Noi notăm bine la tehnologie în sine”, a spus el.
”În plus, când vine vorba de dezvoltarea de aplicaţii care utilizează inteligenţa artificială, Europa va fi cu siguranţă competitivă”, a menţionat Constantijn.
Totuşi, el a adăugat că în privinţa ”infrastructurii de date şi infrastructurii IT vom continua să depindem de platformele mari”.
