Reportaj BBC la Mihail Kogălniceanu: o comună din România e pe cale să devină cea mai mare bază aeriană a NATO din Europa

România se pregătește să fie gazda celei mai mari baze aeriene a NATO din întreaga Europă și la Mihail Kogălniceanu se construiește o a doua pistă pe aeroportul de pe care operează deja aparatele de zbor ale Alianței. Corespondentul BBC pentru Europa Centrală, Nick Thorpe, a vizitat locația și a realizat un reportaj pe șantierul din apropiere de Constanța. Jurnalistul britanic a asistat la momentul în care șase avioane britanice Eurofighter Typhoons erau pe calea de rulare și se pregăteau de decolare, iar în depărtare, un nor de praf se ridica în ceața verii peste șantierul celei de-a doua piste, lungă de 3,5 km, lângă prima pistă de la baza aeriană Mihai Kogălniceanu.

Locul se transformă în cea mai mare bază NATO din Europa, mai mare chiar decât Ramstein, din Germania. E o mutare pe care NATO o face după ce președintele rus Vladimir Putin și-a justificat războiul din Ucraina pe motiv că alianța invadează flancul european al Rusiei.

Baza de la Kogălniceanu va avea în curând o escadrilă de F-16 românești, cumpărate recent din Norvegia, precum și drone MQ-9 Reaper. De asemenea, se ridică un oraș militar prin care se vor roti soldații NATO, forțele aeriene și personalul navigant din 32 de țări. Ultimii sosiți, finlandezii. Ridicată la doar 20 km de coasta Mării Negre, baza se află la 300 km de Odesa, iar un avion de luptă poate zbura la 400 km, la Sevastopol, în Crimeea ocupată de ruși. Reporterul BBC a discutat la Kogălniceanu cu pilotul britanic locotenetul Charlie Tagg, aflat la a treia și ultima sa misiune în România. „Există o prezență mult mai mare a americanilor aici, mult mai multă infrastructură, cazare, oameni și echipamente”, spune el.

Invazia Ucrainei de către Rusia a schimbat atât zonele în care zboară, adaugă pilotul, cât și poziția strategică a misiunii. În 2021, în precedenta sa misiune aici, piloții de vânătoare NATO au zburat departe peste apele internaționale din Marea Neagră. Dar acum se limitează la zona de 12 mile marine deasupra apelor teritoriale românești și bulgare, „pentru a evita neînțelegerile, situațiile de escaladare cu rușii”. „Înainte am fost aici pentru a descuraja orice agresiune rusă. Acum este mai degrabă o asigurare pentru alte țări NATO, precum România, că suntem aici și suntem dispuși să-i apărăm”, adaugă britanicul. Nu a existat niciun apel pentru a intercepta un avion rusesc de când a sosit, deși a luat parte în trecut la astfel de misiuni, deasupra Mării Baltice. „Vor spune că doar au greșit, nu este împotriva vreunei legi internaționale, au dreptul să facă asta. Dar vom trimite o aeronavă lângă acel avion. Din punctul de vedere al poziției, le arată rușilor că suntem activi. Zburăm cu avioane înarmate, așa că transmitem un mesaj clar. Și, de asemenea, asta oferă informații valoroase pentru noi, înregistrăm numerele de serie ale aeronavelor și armele pe care acele aeronave le poartă, astfel încât se completează și imaginea întreagă, pentru serviciile de informații”, mai adaugă pilotul.

Târziu în noapte, în complexul britanic de pe baza Mihail Kogălniceanu, el urmărește pe ecranele radarului războiul care se desfășoară în Ucraina vecină: „Am putut vedea drone Shahed intrând în Odesa. Sursele de căldură de la sol, unde armele impactează, la fluxurile radar care urmăresc aeronave, atât aeronave prietenoase, cât și aeronave neprietenoase. Este destul de suprarealist”. În timp ce avioanele NATO evită întâlnirile inutile cu rușii, au fost dezvăluite două incidente deasupra Marii Negre. În septembrie 2022, un pilot rus a înțeles greșit o comandă de la sol și aproape a doborât un avion britanic de colectare a informațiilor cu un echipaj de 30 de persoane. În martie 2023, o dronă americană MQ-9 Reaper, lansată din România, a fost doborâtă în mod deliberat de un avion rusesc SU-27 „Flanker”, deasupra apelor internaționale. Cu toate astea, viața de zi cu zi în bază e calmă. Scott Delay, de la American Army Support – Black Sea, planifică logistica pentru cei 1.840 de oameni care compun personalul american găzduit în prezent în bază. „Încercăm să le oferim o senzație de casă, cât timp sunt aici. Nu e diferit de orice altfel de comunitate. Are doar un gard în jurul ei”, spune ofițerul.

Un lucru cu care soldații americani au probleme să se obișnuiască, spune el, este că timpii de livrare pentru articolele comandate pe internet pot fi mari, săptămâni, în România, mai degrabă decât ore. Pilotul britanic Charlie Tagg a prezentat reporterului și avionul său, un Typhoon care de aproape pare puternic, dar puțin îmbătrânit. Dar armele, explică pilotul, sunt îmbunătățite tot timpul. Acum poate lansa trei tipuri diferite de bombe. „Și primim noi radare, care ne vor permite să detectăm și să interceptăm amenințările la și mai mare distanță”.